Imaginați-vă un Japonia în anul 2531 în care aproape orice ușă poartă același nume: Sato.
Nu e un exercițiu de stil, ci rezultatul unei simulări realizate de cercetători ai Universității Tohoku, care au urmărit cum ar putea evolua, în timp, distribuția numelor de familie dacă legislația actuală a căsătoriei rămâne neschimbată.
Legea impune soților să aleagă un singur nume de familie după căsătorie.
Chiar dacă autoritățile au permis recent ca numele de fată să apară, alături de cel de după căsătorie, pe pașapoarte, permise de conducere și certificate de reședință, regula rămâne aceeași: cuplul trebuie să poarte același nume.
Japonia este, de altfel, singura țară din lume cu o astfel de obligație. În prezent, în 96% dintre căsătorii este ales numele bărbatului. Pe acest fundal, „Sato” a devenit în 2023 cel mai răspândit nume de familie din țară: îl poartă 1,529% din populație, urmat îndeaproape de „Suzuki”.
Procentele pot părea mici, dar dinamica lor contează. Între 2022 și 2023, ponderea numelui „Sato” a crescut de 1,0083 ori. O echipă condusă de Hiroshi Yoshida, profesor de economie la Universitatea Tohoku, a proiectat ce s-ar întâmpla dacă această tendință s-ar menține timp de secole.
Concluzia este tulburătoare prin simplitatea ei: în aproximativ cinci secole, în jurul anului 2531, toți japonezii ar putea purta numele „Sato”. Explicația nu ține doar de o curbă matematică. Când două persoane se căsătoresc și adoptă același nume, cele mai comune nume au un avantaj structural.
Familiile numeroase „absorb” treptat numele rare, pe măsură ce oamenii intră în familii cu patronime frecvente. Este o uniformizare lentă, dar persistentă. „Dacă toată lumea devine Sato, poate va trebui să ne strigăm pe prenume sau pe numere”, spune Hiroshi Yoshida.
„Nu cred că ar fi o lume în care ar fi bine să trăim.” În viziunea lui, o națiune de „Sato” ar afecta demnitatea individului și ar șterge o parte din moștenirea familială și regională. Există însă și un alt scenariu, care depinde de politică.
Dacă Japonia ar permite soților să păstreze nume de familie diferite, iar aproximativ 60% dintre cetățeni ar opta pentru această variantă — proporția celor care au declarat într-un sondaj din 2022 că ar face acest lucru —, modelarea arată o schimbare dramatică: peste cinci secole, ponderea persoanelor cu numele „Sato” ar scădea până la 7,96%.
Studiul a fost realizat în cadrul Think Name Project, o inițiativă care susține modificarea legii pentru a permite nume distincte în cuplu. Autorii recunosc caracterul speculativ al proiecțiilor, dar insistă asupra implicațiilor sociale și culturale ale unei posibile uniformizări.
Nu toată lumea este convinsă că schimbarea ar fi benefică. Membri conservatori ai Partidului Liberal-Democrat, aflat la guvernare, susțin că modificarea legii ar „submina” unitatea familiei și ar crea confuzie în rândul copiilor.
Dincolo de dezbaterea juridică, miza atinge fibra identității colective. O scădere drastică a diversității numelor de familie nu e doar o chestiune administrativă. Fiecare nume poartă cu sine o poveste — o regiune, o meserie, o linie strămoșească.
Uniformizarea acestor patronime, avertizează Yoshida și colegii săi, riscă să șteargă un patrimoniu imaterial și sărăcește peisajul cultural și lingvistic al țării.
Întrebarea care rămâne este cum pot fi protejate tradițiile și valorile sociale în fața unor constrângeri legislative și demografice care, încet, dar sigur, împing spre asemănare.
