Aducerea mostrelor de pe Marte înapoi pe Pământ a reprezentat un obiectiv ambițios al explorării spațiale de zeci de ani. NASA, redefinind planurile inițiale datorită costurilor și duratei ridicate, prezintă două noi opțiuni pentru realizarea acestui obiectiv până în anii 2030.
Aceste alternative sunt mai eficiente din punct de vedere al timpului și al bugetului, utilizând tehnologii de ultimă generație.
Repatrierea mostrelor marțiene constituie nu doar o provocare științifică importantă, ci și una strategică, având în vedere că China intenționează să lanseze o misiune similară în 2028.
Aceasta generează presiuni asupra decidenților americani pentru a asigura o finanțare promptă și eficientă a proiectului NASA.
Planul inițial, dezvoltat împreună cu Agenția Spațială Europeană, includea colectarea de mostre cu ajutorul roverului Perseverance, lansarea lor pe orbita marțiană cu o rachetă și aducerea pe Pământ cu un orbiter construit de ESA. Cu un cost estimat la unsprezece miliarde de dolari și un termen de finalizare până în 2040, planul a fost reconsiderat de NASA și partenerii din industria privată.
Au fost propuse două scenarii noi pentru reducerea costurilor și a timpului necesar. Prima metodă, inspirată de sistemul folosit pentru roverele Curiosity și Perseverance, ar utiliza o platformă cu propulsie de rachete pentru a lansa echipamentul direct pe Marte.
Acest sistem, denumit macara aeriană, ar adapta tehnologii deja folosite și ar costa între 6,6 și 7,7 miliarde de dolari.
A doua opțiune se concentrează pe capacitățile de ridicare grea dezvoltate de companii precum SpaceX și Blue Origin, folosind lansatoare capabile să transporte echipamente complexe.
Acest plan, cu un cost estimat între 5,8 și 7,1 miliarde de dolari, beneficiază de progresul din sectorul privat pentru optimizarea costurilor și a termenelor. Ambele scenarii implică ajustări majore față de planul inițial.
Vehiculul de ascensiune va fi redus ca dimensiuni, iar recuperarea mostrelor va utiliza un generator termoelectric cu radioizotopi.
ESA rămâne un partener esențial în acest proiect, preocupându-se de dezvoltarea orbiterului necesar pentru transferul mostrelor pe Pământ și evaluând modificările propuse de NASA. Această colaborare transatlantică este crucială pentru depășirea provocărilor tehnologice și logistice implicate.
Dacă finanțarea și planificarea vor decurge fără probleme, primele lansări ar putea avea loc în 2030, cu returnarea mostrelor pe Pământ în 2035.
Totuși, succesul programului depinde de bugetul alocat de Congresul SUA, necesitând o suplimentare de cel puțin 300 de milioane de dolari pentru anul fiscal curent.
Dorința exprimată de Donald Trump de a accelera misiunile umane pe Marte ar putea influența stabilirea priorităților NASA în următorii ani.
