Imaginați-vă o zi care să sintetizeze întreaga experiență a miliardelor de oameni ce populează planeta. Cum ar arăta o astfel de zi, o sinteză a tuturor activităților, de la muncă la odihnă, de la îngrijirea copiilor la clipele de relaxare?
La această întrebare provocatoare a încercat să răspundă o echipă de cercetători de la Universitatea McGill.
Aceștia au compilat date amănunțite din 145 de țări, iar analiza lor, publicată în 2023 în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences, oferă o perspectivă inedită și profundă asupra felului în care omenirea își consumă cea mai prețioasă resursă: timpul.
Studiul dezvăluie o imagine fascinantă a „zilei medii umane”. Aproximativ 9,1 ore din cele 24 sunt dedicate somnului sau odihnei.
Această cifră, aparent mare pentru un adult activ, include, firește, și nevoile esențiale de somn ale bebelușilor, copiilor și vârstnicilor, care contribuie semnificativ la medie. Odată trezită, persoana medie dedică 4,6 ore activităților de recreere și interacțiunilor sociale.
Acest interval generos cuprinde momente petrecute în fața televizorului, joaca, lectura, practicarea unei activități artistice, întâlniri cu prietenii sau pur și simplu acele clipe de „a nu face nimic”.
Mesele și prepararea lor ocupă, în medie, 2,5 ore zilnic, în timp ce igiena personală, incluzând spălarea, îmbrăcatul și alte îngrijiri, absoarbe circa 1,1 ore. Chiar și întreținerea locuinței, de la curățenie la reparații minore, necesită 0,8 ore în fiecare zi din această medie globală.
O observație cheie a cercetătorilor este legată de muncă. Deși adesea percepută ca o activitate predominantă în viața multora, munca reprezintă, în realitate, doar 2,6 ore pe zi, în medie, la nivel global.
Această durată, mult sub o zi de lucru tipică de opt ore, se explică prin faptul că media globală include o proporție semnificativă de oameni care nu lucrează – copii, pensionari, persoane casnice, șomeri – diluând astfel valoarea totală.
Similar, educația, care vizează mai ales generațiile tinere și nu întreaga populație, totalizează doar 1,1 ore pe zi la nivelul întregii populații mondiale.
Un aspect cu adevărat izbitor este timpul dedicat activităților productive esențiale, precum construcția, fabricarea de bunuri și extracția resurselor. Aceste sarcini mobilizează doar 0,8 ore pe zi, în medie.
Aceasta înseamnă că infrastructurile umane – drumuri, case, obiecte cotidiene – se nasc din doar 3% din timpul colectiv global. Dar aceste cifre, deși elocvente la nivel macro, maschează diferențe semnificative între regiunile lumii.
În țările cu venituri ridicate, oamenii petrec, în medie, cu aproximativ 1,5 ore mai mult în fiecare zi dedicându-se recreerii, meselor și activităților fizice, comparativ cu cei din țările sărace.
În contrast, în regiunile mai defavorizate, o parte mult mai mare din timp este alocată sarcinilor fundamentale, precum agricultura și recoltarea alimentelor.
Un exemplu grăitor este timpul dedicat producerii hranei: în timp ce într-o țară bogată o persoană petrece doar aproximativ 5 minute pe zi pentru a-și asigura alimentele, în cele mai sărace țări această activitate poate dura peste o oră zilnic.
Totuși, există și obiceiuri care transcend granițele culturale și economice. Indiferent de locul de pe planetă, timpul pe care îl dedicăm alimentației, deplasărilor și igienei personale rămâne relativ similar.
Această muncă riguroasă reprezintă prima publicație majoră a Proiectului Cronomul Uman, o inițiativă amplă ce își propune să creeze o bază de date mondială privind organizarea timpului uman.
Înțelegând modul în care ne distribuim timpul la nivel colectiv, cercetătorii speră să putem gestiona mai bine această resursă prețioasă și să reflectăm la modalități de optimizare a stilului nostru de viață.
Dincolo de statistici, se ridică o întrebare fundamentală: ne exploatăm timpul în cel mai bun mod posibil? Repartizarea orelor din această „zi umană mondială” oferă o imagine instantanee fascinantă a civilizației noastre și a priorităților sale. Într
-o eră în care lumea se confruntă cu provocări majore – de la încălzirea climatică la automatizarea muncii și ascensiunea inteligenței artificiale – acest studiu ar putea juca un rol crucial.
El ne poate ghida spre decizii mai bine informate despre cum dorim să ne folosim timpul, atât ca indivizi, cât și ca specie. Până la urmă, timpul este singura resursă cu adevărat universală, iar felul în care alegem să o cheltuim rămâne, în cele din urmă, la latitudinea fiecăruia.
