Pe 26 mai 2026, NASA a făcut un anunț care schimbă regulile jocului în explorarea spațială. Administratorul Jared Isaacman a dezvăluit un plan pe zece ani care prevede construcția unei baze umane permanente la Polul Sud al Lunii, până în 2032.
Detaliile, publicate pe site-ul agenției pe 1 iunie, arată o ambiție care depășește simpla revenire pe satelitul natural. La mai bine de o lună după succesul misiunii Artemis II, care a dus oameni în jurul Lunii pentru prima dată în decenii, vine această viziune tranșată.
Nu e vorba doar de a pune piciorul pe sol selenar. Scopul final este să transforme Luna într-un teren de antrenament pentru Marte.
Baza, care s-ar întinde pe câteva sute de kilometri pătrați – cât un oraș mic pe Pământ –, va servi drept cartier general pentru astronauții care vor trăi și lucra acolo.
Cum supraviețuim într-un mediu ostil?
Provocările sunt uriașe și greu de imaginat. Fără atmosferă, temperaturile variază brutal: 250°C la soare și scăderea sub efectul direct de întuneric-20°C în zonele de întuneric permanent-20°C. Radiația cosmică lovește neîncetat.
Totuși, Luna oferă resurse: regolit pentru construcții și, poate, gheață de apă, care ar putea fi transformată în apă potabilă, oxigen și combustibil pentru rachete.
Etapele critice ale colonizării selenare
Bugetul planului Moon Base se ridică la aproximativ 20 de miliarde de dolari și implică o serie de misiuni orchestrată cu grijă. Primele trei sunt programate pentru sfârșitul anului 202.
Misiunea Blue, gestionată de compania cu același nume, va trimite Moon Mark 1 Endurance să livreze echipamente științifice la Shackleton Ridge.
Urmează Moon Base II, unde Astrobotic va conduce roverul comercial FLIP al Astrolab pe Lună – o operațiune care va necesita două roveruri și cartografierea minuțioasă a locațiilor.
Primul dintre ele, CLV-1, cântărește 900 kg și se deplasează cu 10 km/h, fiind conceput să transporte astronauți și încărcături grele.
În 2028, misiunea MoonFall aduce un vehicul de transport de la Firefly Aerospace, care va desfășura patru drone „săritoare” construite de Jet Propulsion Laboratory al NASA. Acestea vor cartografia în HD zone altfel imposibil de accesat. Întregul plan e împărțit în trei faze principale.
Prima se concentrează pe securizarea zonelor de aterizare și studierea stabilității regolitului. A doua fază, între 2029 și 2032, înseamnă instalarea infrastructurii energetice de bază – panouri solare – și a rețelelor de comunicații.
Abia apoi poate prinde viață avanpostul care va face din Lună o poartă către stele.
