S-ar putea să te gândești de două ori înainte să ucizi o insectă: ce trăsătură profund umană ar avea

Curiozitate.ro

Atunci când vedem o insectă ne gândim la o creatură ce nu are nimic în comun cu noi, eventual la una fără minte, cu reacții asemănătoare unui robot, s-ar putea spune.

Cu cât ne uităm mai atent, cu atât găsim comportamente surprinzător de complexe. Spre exemplu, albinele comunică prin dans, iar furnicile dau dovadă de „spirit de echipă”.

Ceea ce, în mod evident, i-a făcut pe oamenii de știință să se întrebe dacă o insectă nu este mai mult decât pare și, mai ales, dacă ea este capabilă să sufere, asemenea nouă.

În 2019, experimentele au dezvăluit că musca de oțet, cunoscută și sub denumirea de Drosophila, a arătat că poate să simtă durere, după ce cercetătorii au rupt piciorul unui exemplar.

Detectarea durerii pe care o poate simți o insectă nu este un procedeu ușor pentru că aceasta nu manifesta reacții similare cu cele cunoscute. Pentru a înregistra în mod conștient un sentiment de durere avem nevoie de un sistem fiziologic complex care se conectează la creierul nostru și, eventual, chiar la emoții.

Asemănarea dintre om și insectă: suferim la fel, se pare

La mamifere, receptorii durerii trimit o avertizare pentru stimuli negativi către creierul nostru, unde neuronii generează sentimentul negativ și subiectiv, fizic și emoțional al durerii.

„Un semn distinctiv al percepției umane a durerii este că aceasta poate fi modulată de semnalele nervoase din creier”, a declarat Matilda Gibbons, neurobiologul de la Universitatea Queen Mary, pentru Newsweek.

Dovezile comportamentale sugerează, de asemenea, că o insectă are sisteme moleculare care suprimă răspunsurile la contactul dăunător, atât pentru sistemul lor nervos periferic, cât și pentru cel central.

Este posibil ca fiecare dintre aceste lucruri să nu fie definitiv izolate, dar luate împreună, par să indice că o insectă are un fel de sistem de control al răspunsului la durere, similar cu al nostru.

„Sustinem că insectele au, cel mai probabil, control nervos central asupra nocicepției, pe baza dovezilor neuroștiințelor comportamentale, moleculare și anatomice”, au mai spus oamenii de știință.

Lasă un comentariu