Pe cer, cortinele de lumină ale aurorelor boreale au coborât până la latitudini medii, semn că Soarele traversează un vârf de activitate.
Dincolo de spectacol, o echipă de cercetători din Brazilia atrage atenția asupra unui semnal mai puțin vizibil: în zilele în care câmpul magnetic al Pământului este tulburat de explozii de energie solară, numărul infarctelor la femeile de vârstă mijlocie crește puternic.
În unele grupe de vârstă, de până la trei ori. Povestea începe la São José dos Campos, un oraș din sudul Braziliei. Între 1998 și 2005, o perioadă de intensă activitate solară, cercetătorii de la Institutul Național de Cercetări Spațiale au analizat 1.340 de dosare de infarct miocardic.
Au comparat fiecare caz cu starea câmpului geomagnetic, măsurată prin indicele planetar Kp, și au clasificat zilele în trei categorii: calme, moderate sau perturbate.
Apoi au împărțit pacienții – 871 de bărbați și 469 de femei – pe sexe și grupe de vârstă, pentru a observa cum se schimbă frecvența infarctelor în funcție de „starea” magnetosferei.
La prima vedere, distribuția era previzibilă: bărbații reprezentau aproape două treimi din totalul cazurilor, indiferent de vremea geomagnetică. Surpriza a venit când echipa a privit frecvența relativă a evenimentelor, nu doar numărul lor absolut.
„La femei, frecvența crizelor cardiace este sensibil mai mare în condiții geomagnetice perturbate decât în zilele calme. La grupa de 31–60 de ani, este de până la trei ori mai mare”, explică Luiz Felipe Campos de Rezende, autorul principal al studiului.
Vulnerabilitatea aceasta, surprinsă atât de clar, nu fusese documentată până acum în acest fel. Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie privit către Soare. Steaua noastră emite continuu un flux de particule încărcate – vântul solar.
În timpul erupțiilor majore, acest flux se intensifică și lovește câmpul magnetic al Pământului, scutul invizibil care ne protejează. Rezultatul sunt perturbări geomagnetice. Efectele lor asupra tehnologiei sunt bine cunoscute: sateliți afectați, semnale radio bruiate, navigație GPS care dă erori.
Încă din anii ’70, studii realizate mai ales în emisfera nordică au sugerat că există și un impact asupra sănătății umane, în special asupra sistemului cardiovascular. Mecanismele biologice prin care aceste furtuni spațiale ar putea atinge inima rămân, deocamdată, ipotetice.
Particulele solare ar putea influența tensiunea arterială, tulbura ritmul cardiac sau dereglă ceasul intern care ne comandă somnul și starea de veghe. Toate trei sunt factori direct legați de riscul cardiovascular. Dar lanțul cauzal exact nu este încă deslușit.
Noutatea adusă de cercetarea braziliană ține de geografie. „Este primul studiu pe această temă realizat la latitudinile noastre”, precizează Rezende. Până acum, atenția științifică s-a concentrat preponderent în nord, lăsând la tropice un unghi mort. Chiar și așa, autorii cer prudență.
„Scopul nu este să alarmăm populația, în special femeile”, subliniază cercetătorul. Motivul acestei rezerve este metodologic. Studiul este observațional, limitat la un singur oraș, iar dimensiunea eșantionului rămâne modestă pentru a trage concluzii medicale definitive.
Rezende își descrie rezultatele drept „un rezultat empiric, cu o semnificație și o relevanță ipotetice, care nu ar trebui neglijate în contextul științific”. Cu alte cuvinte, legătura nu este dovedită, însă merită investigată serios. De ce ar fi femeile mai vulnerabile?
Întrebarea plutește încă fără un răspuns ferm.
Literatura de specialitate e subțire pe această temă, iar ipotezele abia se conturează: rolul fluctuațiilor hormonale, diferențe în reglarea sistemului nervos autonom sau particularități metabolice care să modifice răspunsul cardiovascular la perturbațiile magnetice.
Toate sunt piste plauzibile, dar așteaptă validarea prin studii dedicate. Momentul publicării nu este întâmplător. Activitatea solară urmează un ciclu de aproximativ unsprezece ani, cu maxime și minime bine definite.
Actualul maximum solar a fost atins între finalul lui 2024 și începutul lui 2025, ceea ce înseamnă că în lunile următoare furtunile solare vor fi mai frecvente și mai intense. INPE și alte agenții spațiale monitorizează aceste perturbații în timp real, însă predicția lor rămâne dificilă.
„Oamenii de știință din întreaga lume încearcă să prevadă apariția perturbațiilor geomagnetice, dar precizia, deocamdată, lasă de dorit”, admite Rezende. Dacă relația dintre furtunile solare și infarct va fi confirmată prin cercetări mai ample, ar putea apărea și măsuri practice de prevenție.
Persoanele cu vulnerabilități cardiovasculare ar putea primi alerte în zilele cu perturbări magnetice importante, pentru a-și ajusta tratamentul sau pentru a-și monitoriza mai atent simptomele.
Până atunci, studiul brazilian deschide o fereastră către o legătură discretă, dar posibil relevantă, între activitatea stelei noastre și sănătatea inimii umane. Soarele nu ne luminează doar zilele; s-ar putea să ne influențeze, subtil, și bătăile.
