Parlamentul European a trimis un semnal ferm: protejarea minorilor în mediul online trebuie să devină prioritate.
Deputații cer armonizarea la nivel european a vârstei minime de utilizare a platformelor la 16 ani în lipsa acordului părinților și interzicerea celor mai nocive mecanisme care întrețin dependența.
Propunerile vin într-un raport non-legislativ, adoptat cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, un document care nu schimbă regulile de pe o zi pe alta, dar pune presiune pe Comisia Europeană să acționeze. Debatul nu vine în gol.
Rețelele sociale au intrat tot mai des în atenția autorităților, pe fondul îngrijorărilor privind dependența, efectele asupra sănătății mintale și alunecările greu de controlat ale conținutului online.
În ianuarie 2025, Australia anunța că lucrează la o interdicție a rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani, discutând inclusiv folosirea biometriei prin camera telefonului pentru a estima vârsta sau profilarea comportamentală pe baza datelor utilizatorilor.
O direcție similară ar putea fi urmată și de Uniunea Europeană, după cum indica o publicație oficială din 26 noiembrie 2025. Raportul adoptat la nivel european cere, între altele, restricționarea accesului la rețelele sociale pentru cei sub 16 ani fără acord parental.
Măsura ar putea fi extinsă și la platforme de partajare video precum YouTube, dar și la aplicații care integrează inteligență artificială.
Pentru ca aceste limite să funcționeze realmente, deputații insistă pe sisteme de verificare a vârstei care să fie fiabile și, în același timp, să respecte viața privată a utilizatorilor.
Susțin, în acest sens, dezvoltarea unei aplicații europene de verificare a vârstei și a portofelului european de identitate digitală (eID). Responsabilitatea pentru conținut rămâne însă integral pe umerii platformelor. O altă țintă clară: „funcționalitățile adictive”.
Raportul propune oprirea redării automate a videoclipurilor, limitarea derulării infinite și a buclelor de recompensă – acele mecanisme care țin utilizatorii cât mai mult în aplicație.
În aceeași logică, este evocată interzicerea site-urilor care nu respectă reglementările europene și întărirea luptei împotriva tehnologiilor de persuasiune: de la marketingul de influență și publicitatea țintită, până la interfețele înșelătoare și designul construit deliberat pentru dependență.
Inteligența artificială primește un capitol aparte. Deputații cer acțiuni rapide pentru a răspunde provocărilor etice și juridice aduse de instrumentele generative: chatboți de companie, agenți de IA capabili să acționeze autonom, deepfake-uri.
În discuție intră și aplicațiile care generează nuditate cu ajutorul IA, capabile să producă imagini manipulate fără consimțământ. Chiar dacă raportul nu introduce, prin el însuși, reguli noi, el funcționează ca un instrument de presiune.
Mesajul este limpede: Comisia Europeană este chemată să intervină, iar următoarele luni ar putea aduce măsuri concrete.
