Nu e doar o chestiune de genetică. Dacă ai un nas puternic sau obraji proeminenți, poți da vina pe farfuria mamei tale de acum câteva decenii. O echipă de cercetători a descoperit că felul în care arăți ar putea fi parțial modelat de câtă proteină a consumat femeia însărcinată.
Studiul publicat în Nature Communications pe 26 martie deschide o fereastră neașteptată asupra modului în care mâncarea din timpul sarcinii poate sculpta, subtil, trăsăturile faciale ale copilului.
Până acum, știința a legat dieta mamei de riscuri majore: alcoolul, drogurile, greutatea mică la naștere, tulburările metabolice. Dar efectele asupra formei craniului sau a cartilajului nazal rămâneau, aproape, o pată albă.
Mecanismul identificat acum sună simplu, dar acționează pe un fir fin, molecular. Cercetătorii au hrănit șoareci și pești zebra cu diete diferite. Cantitatea de proteine – multă sau puțină – s-a dovedit a fi un întrerupător pentru o genă numită mTORC1.
Când această genă este stimulată de un consum ridicat de proteine, embrionii dezvoltă trăsături mai pronunțate: nasuri mai mari, obraji mai plini și maxilare mai late și proeminente. În schimb, o dietă săracă în proteine lasă trăsăturile mai fine, mai clare, aproape delicate.
Modificările sunt descrise de specialiști ca „subtile, dar vizibile”. Nu e vorba de mutații bruște, ci de nuanțe care fac fiecare chip unic. Pe lângă curiozitatea estetică, descoperirea are o miză mult mai serioasă.
Autorii studiului sugerează că înțelegerea acestui mecanism ar putea ajuta la prevenirea malformațiilor cranio-faciale congenitale.
Dezvoltarea oaselor feței este atât de complexă încât orice piesă lipsă din puzzle poate duce la probleme serioase – iar proteina din farfuria mamei ar putea fi una dintre piesele esențiale. Există și un unghi evolutiv neașteptat.
La unele animale, un nas mai lung și subțire, modelat de o dietă specifică, oferă un avantaj clar în găsirea hranei într-un mediu sărac. Așadar, ceea ce mănâncă mama în timpul sarcinii nu doar că schimbă fața copilului – poate chiar îl pregătește pentru lumea în care va trăi.
Aceasta nu este prima legătură între alimentația mamei și aspectul nou-născutului. Un studiu amplu, realizat de Universitatea din Copenhaga pe peste 65.800 de femei între 1996 și 2002, a arătat că o dietă vegană este asociată cu o greutate mai mică la naștere.
Iar o cercetare publicată în ianuarie 2024 a evidențiat că băieții născuți din mame obeze au tendința de a fi mai mari și mai expuși ulterior la tulburări metabolice – de la ficat gras la diabet – din cauza unui dezechilibru de androgeni.
Mai mult, s-a descoperit că alimentația bogată în produse ultraprocesate în timpul sarcinii expune fătul la concentrații mari de ftalați. Acești compuși au fost legați de autism, ADHD, nașteri premature și greutate prea mică la naștere.
Fiecare masă a unei femei însărcinate poartă, se pare, mai mult decât calorii. Poartă semne care vor rămâne, ani mai târziu, în fiecare trăsătură și în fiecare colț al sănătății copilului.
