Pe hârtie, un regim bazat pe plante pare sinonim cu sănătatea. În realitate, cifrele nuanțează imaginea.
Un studiu publicat în eClinicalMedicine, care a analizat obiceiurile alimentare a aproape 200.000 de participanți din proiectul UK Biobank, a măsurat ponderea alimentelor ultraprocesate (UPF) în diferite tipuri de diete.
Concluziile sunt clare: vegetarienii consumă, în medie, cu aproximativ 1,3 puncte procentuale mai multe UPF decât consumatorii obișnuiți de carne roșie. În cazul veganilor, diferența este ușor mai mică, de 1,2 puncte, dar rămâne prezentă.
În schimb, dietele flexitariene – care includ o consum moderat de carne sau pește – par mai echilibrate, cu o pondere mai scăzută de produse ultraprocesate. Mesajul care transpare este simplu: trecerea la un regim vegetal nu garantează, de la sine, o alimentație mai sănătoasă.
Explicația se vede pe rafturile supermarketurilor. Odată cu popularizarea dietelor pe bază de plante, industria alimentară a dezvoltat o gamă tot mai largă de alternative la produsele de origine animală: burgeri fără carne, nuggets din soia, cârnați vegani, feluri gata de consum 100% vegetale.
Sunt convenabile, promit beneficii etice, dar, de multe ori, sunt ultraprocesate. Conform clasificării NOVA, alimentele ultraprocesate sunt produse industriale obținute din ingrediente modificate sau sintetizate – de la uleiuri rafinate și amidon modificat, la arome artificiale și conservanți.
Scopul: gust intens, textură plăcută și termen lung de valabilitate. Costul: o calitate nutrițională adesea compromisă.
Așa ajunge un regim vegetarian construit superficial să se transforme într-un șir de produse procesate, bogate în sare, zaharuri adăugate, grăsimi saturate și diverși aditivi, mai ales în țările industrializate, unde viteza bate adesea gătitul acasă.
Ar fi însă nedrept ca vina să cadă exclusiv pe umerii vegetarienilor. Ultraprocesatele abundă și în dietele carnivore: mezeluri, mâncăruri congelate, gustări sărate, băuturi îndulcite.
Iar mai multe cercetări indică faptul că, dincolo de tipul de aliment, gradul de procesare este cel care se asociază mai puternic cu riscurile pentru sănătate.
În general, un consum excesiv de UPF este legat de o creștere a riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, anumite cancere și obezitate, indiferent dacă produsele sunt de origine vegetală sau animală. Această analiză pune în lumină nevoia de a ne regândi relația cu mâncarea.
Un regim vegetarian sau vegan poate fi benefic pentru sănătate și pentru mediu, cu condiția să privilegieze alimente proaspete, puțin procesate și bogate în nutrienți. La fel, un regim omnivor, bazat pe ingrediente integrale și bine alese, poate fi sănătos.
Poate că dezbaterea nu ar trebui să opună vegetarieni și amatori de carne, ci pe cei care gătesc și pe cei care deschid ambalaje. Alege un regim vegetal, dacă îți dorești, dar nu înlocui un steak cu un burger industrial.
Cheia, indiferent de opțiune, rămâne aceeași: calitatea alimentelor, gradul lor de procesare și timpul pe care suntem dispuși să-l investim în bucătărie. Conținutul acestui articol nu înlocuiește un sfat medical, un diagnostic sau un tratament profesional.
Pentru orice întrebare privind starea dumneavoastră de sănătate, consultați întotdeauna un profesionist calificat.
