Imaginați-vă o lume în care fluxul global de alimente se oprește brusc. Ce națiuni ar putea supraviețui, bazându-se exclusiv pe propria producție? Acest scenariu, care pare desprins dintr-un roman distopic, a fost de fapt subiectul unei simulări riguroase realizate de economiști europeni.
Studiul lor, publicat pe 16 mai 2025 în prestigioasa revistă Nature Food, aduce în discuție o vulnerabilitate profundă a sistemului alimentar global.
Cercetătorii de la universitățile din Goettingen (Germania) și Edinburgh (Scoția) au evaluat capacitatea de autosuficiență a 186 de țări pe șapte categorii alimentare esențiale: legume, fructe, cereale, carne, pește, produse lactate și alimente bogate în amidon.
Ei au căutat să determine cât de pregătite ar fi aceste națiuni în cazul unei opriri complete a schimburilor alimentare la nivel mondial, un eveniment cu consecințe potențial devastatoare. Rezultatele au fost, pe cât de revelatoare, pe atât de îngrijorătoare. Într
-adevăr, în fața unei asemenea crize, o majoritate covârșitoare a națiunilor ar fi copleșite de dificultăți insurmontabile. Un singur nume a ieșit în evidență ca fiind pe deplin pregătit să facă față unui astfel de scenariu extrem: Guyana.
Acest mic stat sud-american, fostă Guyană Britanică, cu o populație de sub un milion de locuitori și o densitate de doar 4 persoane pe kilometru pătrat, produce suficient pentru a-și hrăni populația în toate cele șapte categorii alimentare esențiale.
În spatele exemplarului Guyana, alte două țări s-au apropiat cel mai mult de independența alimentară, asigurând șase dintre cele șapte grupuri de produse: China și Vietnam, ambele cu o puternică tradiție agricolă.
Studiul a arătat că aproximativ una din șapte țări ar putea satisface nevoile populației pentru cinci grupuri de produse alimentare. Situația Franței, de exemplu, deși nu ar fi catastrofală, ar deveni complicată, țara acoperind patru dintre cele șapte categorii.
Însă pe harta mondială a dependenței alimentare, numeroase națiuni se găsesc într-o poziție mult mai vulnerabilă. O treime dintre statele analizate sunt autosuficiente pentru doar două grupe de alimente.
Și mai alarmant este faptul că anumite țări nu ar putea acoperi nicio categorie, printre ele numărându-se Emiratele Arabe Unite, Irakul, Qatarul și Yemenul, state cu o dependență aproape totală de importurile alimentare.
Deși scenariul unui blocaj total al schimburilor comerciale globale ar putea părea o ficțiune, studiul subliniază o vulnerabilitate reală.
Nu trebuie să uităm că, în urmă cu doar câțiva ani, criza COVID-19 și măsurile de izolare au provocat cel mai rapid și semnificativ declin al fluxurilor internaționale din istoria modernă, demonstrând fragilitatea interconexiunilor noastre globale.
Această cercetare ne oferă o perspectivă crucială asupra capacității reale de reziliență alimentară a lumii în care trăim.
