Glucidele, lipidele, proteinele, vitaminele, mineralele și oligoelementele țin organismul în viață. De ani buni, însă, cuptorul cu microunde poartă eticheta aparatului care le distruge. Chiar merită această reputație?
În 1994, epidemiologi din Statele Unite avertizau că reîncălzirea unei cești de cafea cu lapte la microunde ar fi dăunătoare sănătății, mai ales pentru persoanele de peste 65 de ani. Trei decenii mai târziu, astfel de concluzii par desuete, dar imaginea proastă a cuptorului cu microunde a rămas.
Una dintre cele mai persistente convingeri spune că microundele “ucid” nutrienții din alimente. Ce arată, totuși, studiile? În 2009, Departamentul de Sănătate al comitatului Johnson din Kansas a comandat o analiză a cercetărilor anterioare despre gătitul la microunde.
Concluzia a fost clară: nu există diferențe nutriționale semnificative între alimentele preparate în mod tradițional și cele gătite la microunde. Nu înseamnă că microundele nu pot reduce valoarea nutritivă, ci că nu o fac mai mult decât alte metode de gătit.
Tot în 2009, o echipă de la Departamentul de Horticultură al Universității Zhejiang a comparat mai multe moduri de a găti broccoli: fierbere în apă, sotare, sotare urmată de fierbere, gătire la abur și gătire la microunde.
Pentru vitamina C, aproape toate metodele au dus la pierderi semnificative, cu o excepție notabilă: gătirea la abur. Cuptorul cu microunde nu a fost metoda cu cele mai mari pierderi.
Diferența esențială dintre microunde și alte metode nu ține de valori nutriționale, ci de felul în care este produsă căldura. Microundele acționează asupra moleculelor polare – în principal apă, dar și grăsimi și zaharuri – ale căror capete au sarcini electrice diferite.
Câmpurile electromagnetice variabile din cuptor le fac să se rotească rapid, să se alinieze și să se realinieze, iar energia mișcării lor se transformă în căldură prin frecare, care apoi se propagă în aliment. Moleculele nepolare, cum sunt cele din aer, nu sunt încălzite direct.
Din punct de vedere nutritiv, gătitul la microunde nu alterează mai mult alimentele decât alte metode. Există însă un detaliu mai îngrijorător: recipientele. Faptul că un plastic este „compatibil cu microundele” înseamnă că nu se va topi, nu că este lipsit de riscuri pentru sănătate.
În 2023, cercetători de la Universitatea din Nebraska au arătat că unele recipiente din plastic folosite la microunde pot elibera miliarde de microparticule și nanoparticule de plastic. Sticla și ceramica sunt alegeri mai prudente.
Privit astfel, cuptorul cu microunde nu își merită reputația de „dușman” al nutrienților, în raport cu alte metode de gătit. Contează însă factori precum tipul de aliment și durata de preparare, care pot influența pierderile de nutrienți.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica aceste nuanțe.
