Pionii descoperiți în Turcia indică faptul că soldații romani practicau jocuri de strategie acum peste 1600 de ani. În Hadrianopolis, un oraș roman antic din Turcia, arheologii au descoperit două piese de joc sub formă de discuri mici de piatră, gravate cu simboluri.
Aceste piese, datând din secolul al V-lea d.Hr., erau utilizate în jocuri de strategie militară, ajutând jucătorii să își determine strategia.
Prezența unei fortărețe militare în Hadrianopolis sugerează importanța strategică a orașului și utilizarea jocurilor pentru exersarea gândirii strategice de către soldați. Piesele descoperite se crede că au fost folosite în Ludus Latrunculi și Duodecim Scripta, două jocuri populare în epoca romană.
Ludus Latrunculi, asemănător cu șahul sau damele, implica capturarea pieselor adversarului prin încercuire strategică. Acest joc era popular în armată, simulând tactici de luptă și dezvoltând capacitatea de anticipare a mișcărilor inamicului.
Duodecim Scripta, similar tablei, combina șansa cu strategia, necesitând gândire atentă la fiecare mișcare, ținând cont de aruncarea zarurilor. Deși aceste jocuri nu mai există în forma lor originală, principiile lor se regăsesc în jocuri moderne precum dame, șah sau chiar Minesweeper.
Jocurile serveau nu doar ca instrument de antrenament strategic, ci și ca formă de divertisment și coeziune socială. Soldații romani, având perioade lungi de inactivitate, foloseau jocurile pentru a combate plictiseala și a-și menține mintea ascuțită.
Dovezi arheologice arată că jocurile erau răspândite nu doar în Hadrianopolis, ci și în alte zone ocupate de romani, precum Iudeea, unde s-au găsit urme ale jocului Alquerque, un strămoș al damelor.
Artefacte similare descoperite în Europa și Orientul Mijlociu confirmă popularitatea acestor jocuri în armata romană și în societate, în general.
