Cercetători de la Google DeepMind explorează posibilitatea de a evalua dacă inteligența artificială poate experimenta suferință reală.
Studiul, prepublicat pe platforma arXiv în noiembrie 2024, analizează comportamentul a nouă modele de limbaj mari în situații care simulează condiții de durere și plăcere.
Experimentele au fost concepute pentru a depăși limitările studiilor anterioare bazate pe auto-raportarea stărilor experiențiale ale sistemelor de inteligență artificială.
În cadrul testelor, modelelor li s-au prezentat scenarii în care performanța slabă ar fi asociată cu durere, iar scorurile ridicate cu plăcere, urmărindu-se modul în care aceste condiții le influențează comportamentul.
Metodologia cercetării a fost parțial inspirată din experimente anterioare efectuate pe crabi pustnici, unde s-a studiat pragul de durere care determină aceste crustacee să își părăsească cochilia.
Cu toate acestea, evaluarea răspunsurilor sistemelor de inteligență artificială prezintă provocări semnificativ mai complexe.
Cercetătorii recunosc că în prezent nu există instrumente care să permită diferențierea între o simulare a comportamentului uman așteptat și o experiență autentică de suferință în cazul sistemelor de inteligență artificială.
Studiul reprezintă un demers preliminar în dezvoltarea unor teste comportamentale pentru evaluarea sensibilității inteligenței artificiale, fără a se baza pe auto-evaluare. Rezultatele inițiale ale acestor experimente nu sunt încă concludente, iar metodologia necesită rafinare suplimentară.
Determinarea capacității sistemelor de inteligență artificială de a experimenta stări subiective precum durerea sau plăcerea rămâne un obiectiv de cercetare pe termen lung.
