În China, o constatare medicală a tulburat liniștea laboratoarelor: un virus marin a reușit să treacă la om. Urmele lui au fost găsite la persoane cu hipertensiune oculară severă. Cazurile sunt puține, dar semnificația e mare. Deschide un capitol nou în înțelegerea bolilor emergente.
Boala investigată poartă un nume tehnic – uveită anterioară cu hipertensiune oculară persistentă (POH-VAU) – și a fost documentată într-un studiu publicat pe 26 martie 2026 în revista Nature Microbiology.
Echipa de la Academia Chineză a Științelor Pescuitului din Qingdao susține că are în față primul caz confirmat de trecere a barierei de specie a unui virus acvatic la oameni.
Cercetarea a inclus 70 de pacienți care prezentau simptome asemănătoare glaucomului: presiune intraoculară neobișnuit de mare, durere, inflamație. Când au căutat cauza, medicii n-au găsit niciunul dintre agenții patogeni obișnuiți ai oftalmologiei.
Toți pacienții aveau însă un însoțitor neașteptat: Covert Mortality Nodavirus (CMNV), un virus cu ARN bisegmentat din familia Nodaviridae. De la descoperirea lui, în 2014, CMNV fusese considerat strict al lumii acvatice, asociat cu specii de acvacultură precum creveții, crabii sau peștii. POH
-VAU atacă partea din față a ochiului. Poate inflama, poate ridica presiunea intraoculară, iar uneori, dacă atinge nervul optic, lasă urme ireversibile – pierderi de vedere.
În grupul studiat, aproximativ o treime dintre pacienți au avut nevoie de intervenție chirurgicală pentru a controla presiunea. Un pacient și-a pierdut vederea. Cum a ajuns virusul la oameni?
Ancheta epidemiologică indică un tipar: în 71,4% dintre cazuri, au existat expuneri directe, prin contact frecvent cu animale marine. În această categorie intră pescari, angajați de pescării, bucătari, pasionați de acvaristică, dar și persoane care consumă regulat fructe de mare crude.
Specialiștii iau în calcul și transmiterea în gospodărie, prin ustensile sau obiecte contaminate. Pentru a înțelege amploarea riscului, Academia Chineză a Științelor Pescuitului a testat peste 500 de animale marine, sălbatice și de acvacultură, provenite de pe șase continente.
CMNV a apărut în probele a 49 de specii, semn că are o plajă largă de gazde. La animale, provoacă decolorare și letargie, fără a fi întotdeauna letal. Ar trebui să ne alarmăm? Deocamdată, nu există dovezi de transmitere de la om la om. Nu e o epidemie.
Dar este un semnal de alarmă cu privire la riscul apariției unor noi treceri ale virusurilor acvatice la oameni, într-o lume modelată de globalizare și încălzire climatică. Autoritățile de sănătate din China și câteva echipe internaționale cer întărirea supravegherii pentru CMNV.
Între timp, pot fi adoptate măsuri simple: purtarea mănușilor și evitarea tăieturilor la curățarea și prepararea peștelui și crustaceelor, limitarea consumului de fructe de mare crude.
Autorii studiului subliniază că monitorizarea atentă a lanțului sanitar pentru aceste produse ar fi, de asemenea, benefică.
