În timp ce discuțiile despre efectele nocive ale rețelelor sociale se concentrează, de obicei, pe dependență, anxietate, fake news sau valurile de hărțuire, o nouă îngrijorare prinde contur: cum influențează aceste platforme felul în care tinerii se comportă în trafic.
Un semnal clar vine din Belgia, unde institutul Vias, referință în materie de siguranță rutieră și mobilitate, a publicat pe 27 februarie 2026 o analiză care desface acest subiect cadru cu cadru, la propriu.
Punctul de plecare: o anchetă pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de tineri cu vârste între 18 și 26 de ani, dublată de analiza a 80 de videoclipuri de pe rețelele sociale în care apar comportamente riscante în trafic.
Imaginile sunt familiare oricui a derulat măcar o dată prin feed: derapaje controlate – drifturi –, mers pe o singură roată la motocicletă – wheelie –, tineri agățați de un tramvai în mișcare.
Lista continuă cu treceri pe roșu, ignorarea barierelor coborâte la trecerile la nivel cu calea ferată sau curse improvizate pe drumurile publice. Datele adunate conturează un obicei care nu mai poate fi trecut cu vederea.
13% dintre tineri urmăresc aproape în fiecare zi astfel de clipuri, iar 24% le văd cel puțin o dată pe săptămână. Fenomenul este predominant în rândul bărbaților tineri, iar platformele unde apar cel mai des aceste conținuturi sunt TikTok și Instagram.
Doar unul din opt respondenți a spus că nu urmărește niciodată asemenea materiale. Dincolo de cifre, miezul problemei ține de ceea ce Vias descrie ca un cerc vicios. Expunerea la comportamente periculoase online se leagă de probabilitatea de a adopta astfel de atitudini în viața reală.
Tinerii care consumă frecvent aceste videoclipuri au declarat, tot ei, că primesc mai des amenzi. Cei care au strâns peste cinci amenzi în anul anterior au raportat că, în mai mult de zece zile dintr-o lună, ajung să fie expuși acestor conținuturi.
La polul opus, printre cei care au primit cel mult o amendă în același interval, expunerea medie a fost de aproximativ cinci videoclipuri pe lună. Cauzalitatea directă nu poate fi, însă, afirmată.
Este posibil ca tinerii care au deja un comportament riscant la volan să caute mai mult asemenea conținut. Chiar și așa, ancheta sugerează că vizionarea repetată poate remodela percepția socială a riscului: dacă ceva apare suficient de des în feed, începe să pară acceptabil.
Unii repetă aceleași gesturi periculoase pentru a părea „mai cool”. Iar algoritmii au propriul rol în această spirală. Un tânăr care comentează sau interacționează des cu astfel de videoclipuri va primi, inevitabil, și mai multe recomandări similare.
Mai multă interacțiune înseamnă mai multă expunere. Și, potențial, mai multe momente în care tentația de a imita depășește prudența.
În acest context, autorii analizei insistă pe două direcții complementare: cultivarea spiritului critic al tinerilor în fața acestor conținuturi și o moderare mai riguroasă din partea platformelor.
