Temperatura medie globală din anul 2023 a depășit cu aproape 1,5°C nivelurile preindustriale, atingând limita simbolică stabilită prin Acordul de la Paris. Această creștere semnificativă a temperaturii nu poate fi explicată doar prin variațiile naturale ale climei.
Oamenii de știință au identificat mai mulți factori care au contribuit la această încălzire bruscă, printre care acumularea gazelor cu efect de seră de origine antropică, influența fenomenului El Niño și diverse evenimente naturale, inclusiv erupții vulcanice.
Cu toate acestea, aproximativ 0,2°C din această încălzire nu a putut fi atribuită niciunuia dintre acești factori cunoscuți.
Cercetătorii de la Institutul Alfred Wegener au propus o explicație pentru această anomalie termică: diminuarea capacității Pământului de a reflecta lumina solară, cauzată de reducerea norilor de joasă altitudine.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de albedo, reprezintă cantitatea de energie solară reflectată înapoi în spațiu de către suprafețele luminoase ale Pământului, precum zăpada, gheața și norii.
Conform datelor furnizate de NASA și Centrul European pentru Prognozele Meteo pe Interval Mediu, albedo-ul planetar a atins în 2023 cel mai scăzut nivel din ultimii 80 de ani.
Norii de joasă altitudine, situați în straturile inferioare ale atmosferei, joacă un rol esențial în acest proces de reflectare a luminii solare.
În 2023, s-a observat o reducere substanțială a acoperirii cu nori joși, în special deasupra Atlanticului de Nord și în regiunile tropicale, zone care au înregistrat cele mai mari creșteri de temperatură.
Reducerea concentrației de aerosoli antropici, inclusiv a particulelor provenite din combustibilii marini, a contribuit la diminuarea formării norilor. De asemenea, fluctuațiile naturale și dinamica oceanică au avut un rol în acest fenomen.
Mai mult, încălzirea globală ar putea determina o reducere pe termen lung a norilor de joasă altitudine. Impactul acestei modificări asupra climei este semnificativ.
Calculele arată că, în absența acestei pierderi de albedo începând din 2020, temperatura medie globală din 2023 ar fi fost cu 0,23°C mai scăzută.
Această situație complică eforturile internaționale de limitare a încălzirii globale la 1,5°C și poate conduce la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, precum valurile de căldură, secetele și furtunile tropicale.
Aceste constatări subliniază necesitatea unei înțelegeri mai aprofundate a interacțiunilor dintre componentele sistemului climatic și importanța intensificării măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
În paralel, devine esențială dezvoltarea strategiilor de adaptare pentru protejarea populațiilor în fața impactului crescut al evenimentelor climatice extreme.
