Pentru milioanele de oameni care se tem de călătoriile lungi cu mașina din cauza stării de rău, o veste promițătoare sosește din China. Neurocercetătorii de acolo ar putea fi descoperit o soluție simplă, gratuită și care nu necesită medicamente: muzica.
Echipa condusă de Yilun Li a demonstrat că o simplă alegere muzicală poate transforma radical experiența unei călătorii. Atenție însă, nu toate genurile muzicale sunt la fel de eficiente; unele pot ameliora simptomele, în timp ce altele le-ar putea agrava.
Institutul Chinez de Științe și Tehnologii din Henan a conceput un protocol ingenios pentru a înțelege ce se întâmplă de fapt în creierul nostru atunci când ne lovește răul de mișcare.
Treizeci de voluntari au acceptat să experimenteze disconfortul unui simulator de condus, special conceput pentru a provoca acele senzații neplăcute, familiare multora dintre noi: amețeli, transpirații reci și senzația de vomă.
Particularitatea acestui experiment a fost că fiecare participant a purtat o cască de electroencefalografie (EEG), permițând oamenilor de știință să observe activitatea cerebrală în timp real.
De la starea inițială stabilă, trecând prin vârful disconfortului și apoi prin faza de recuperare, cercetătorii au cartografiat cu precizie procesele neuronale. Participanții au fost împărțiți în șase grupuri distincte.
Patru dintre acestea au ascultat diferite stiluri muzicale timp de un minut după ce au experimentat starea de rău. Un al cincilea grup a practicat meditația în liniște, iar ultimul grup a încheiat experimentul chiar înainte de apariția grețurilor, servind drept referință.
Rezultatele, publicate în prestigioasa revistă Frontiers in Human Neuroscience, vin să schimbe percepția noastră asupra strategiilor obișnuite de combatere a răului de mișcare.
Muzica veselă a ocupat primul loc, demonstrând o reducere a simptomelor cu 14% comparativ cu grupul care a practicat meditația. Ritmul său antrenant și melodiile pozitive par să creeze un scut împotriva disconfortului fiziologic.
Imediat după, muzica lentă, cu un efect de 13,4% în ameliorarea simptomelor, oferă o alternativă credibilă pentru cei care preferă ambianțele relaxante în detrimentul ritmurilor energice.
Dar cea mai surprinzătoare descoperire a fost aceea că muzica tristă nu numai că nu ajută, ci chiar încetinește procesul de recuperare. Mai mult, ea ar putea agrava starea de disconfort resimțită.
Această revelație contrazice intuiția comună conform căreia orice distragere auditivă ar fi mai bună decât liniștea. Datele obținute prin electroencefalografie dezvăluie un mecanism fascinant.
Răul de mișcare diminuează drastic activitatea în regiunea occipitală a creierului, zona responsabilă cu procesarea informațiilor vizuale. Cu cât intensitatea grețurilor crește, cu atât această regiune își reduce și simplifică funcționarea.
În contrast, în timpul recuperării, activitatea cerebrală redevine progresiv complexă și variată. Senzorii EEG înregistrează atunci semnale bogate, un semn că creierul își regăsește echilibrul normal.
Cercetătorii propun o explicație pentru efectul nefast al muzicii triste: ea ar crea o rezonanță emoțională negativă care ar întreține starea de disconfort. În loc să distragă creierul de la senzațiile neplăcute, muzica tristă le-ar amplifica printr-o contagiune emoțională.
Muzica veselă sau relaxantă ar acționa diferit, menținând corpul într-o stare fiziologică favorabilă, contracarând mecanismele care generează starea de rău. Această descoperire se înscrie într-un corp mai amplu de cercetări care demonstrează puterea terapeutică a muzicii.
Alte studii științifice au arătat că ascultarea melodiilor preferate poate atenua „cyber-răul” provocat de căștile de realitate virtuală. Unele cercetări sugerează chiar beneficii împotriva mahmurelii.
Fenomenul muzical deține o capacitate transformatoare documentată: aceea de a modifica stările noastre emoționale și fiziologice, uneori într-un mod spectaculos. Însă această putere funcționează în ambele sensuri.
În timp ce unele studii indică faptul că muzica tristă poate îmbunătăți starea de spirit în contexte specifice, cercetarea actuală demonstrează că, în anumite circumstanțe, poate produce exact efectul opus. Onestitatea științifică impune să subliniem și limitele acestui studiu.
Cu doar 30 de participanți, puterea statistică rămâne limitată. Este dificil să afirmăm cu certitudine amploarea reală a acestor efecte fără replici pe eșantioane mai largi. Variațiile individuale reprezintă, de asemenea, o necunoscută majoră.
Anumite persoane pot reacționa diferit în funcție de preferințele muzicale personale, de sensibilitatea lor la răul de mișcare sau de alți factori necontrolați în acest protocol. În ciuda acestor rezerve metodologice, rezultatele oferă o pistă concretă și ușor accesibilă.
Așa că, data viitoare când un drum sinuos se ivește la orizont, pregătiți-vă o listă de melodii energice. Nu vă costă nimic să încercați și ați putea descoperi noul dumneavoastră remediu preferat împotriva grețurilor. Evitați pur și simplu baladele melancolice: stomacul dumneavoastră vă va mulțumi.
