Ce s-ar întâmpla dacă, peste noapte, comerțul mondial cu alimente s-ar opri? Un grup de economiști europeni a pus această ipoteză la încercare și a simulat un blocaj total al schimburilor alimentare. Rezultatul surprinde prin simplitate și severitate: aproape toate țările ar avea de suferit.
Iar una singură ar trece testul fără mari emoții. Globalizarea înseamnă circulație liberă a bunurilor, capitalurilor, serviciilor, informației și oamenilor. De zeci de ani, hrana se mișcă odată cu ea. Pentru nenumărate state, importurile au devenit o verigă de bază a securității alimentare.
Cercetătorii de la universitățile din Göttingen (Germania) și Edinburgh (Scoția) au vrut să afle cine s-ar descurca doar cu ce produce în interiorul granițelor.
Studiul lor, publicat în revista Nature Food pe 16 martie 2026, a evaluat 186 de țări după capacitatea de a-și asigura singure necesarul din șapte mari grupe de alimente: legume, fructe, cereale, carne, pește, lactate și alimente amidonoase.
Diagnosticul este clar: marea majoritate ar intra în dificultate la un stop brusc al schimburilor globale. Un singur stat bifează însă toate condițiile de autosuficiență pentru cele șapte grupe alimentare: Guyana.
Fosta Guyana Britanică, un mic stat din America de Sud cu mai puțin de un milion de locuitori, este în același timp și cea mai puțin dens populată țară din lume – aproximativ 4 locuitori pe kilometru pătrat.
În aceste condiții, producția internă îi ajunge pentru a-și hrăni populația pe toate cele șapte paliere analizate. Imediat după Guyana, doar două țări se apropie de reușită, acoperind șase din cele șapte grupe: China și Vietnam, ambele economii profund agricole.
În ansamblu, aproximativ o țară din șapte își poate acoperi nevoile pentru cinci grupe alimentare. Cum stă Franța? Potrivit autorilor, bifează patru din șapte. Într -un scenariu de oprire a comerțului, ar fi complicat, dar nu neapărat catastrofal.
În alte regiuni, tabloul e mai sumbru: o treime dintre state se pot autosusține doar pentru două grupe de alimente. Iar unele nu pot bifa niciuna – între ele, Emiratele Arabe Unite, Irak, Qatar și Yemen. Iar ideea unei blocări totale a schimburilor nu e pură ficțiune.
Criza COVID-19 și măsurile de limitare a pandemiei au provocat, în urmă cu doar câțiva ani, cel mai amplu și mai rapid recul al fluxurilor internaționale din istoria modernă.
