Ficatul porumbeilor ascunde o busolă magnetică. O echipă de la Universitatea din Bonn a demonstrat că celulele imunitare din acest organ – macrofagele – sunt cele care le permit păsărilor să simtă liniile câmpului geomagnetic.
Descoperirea, publicată în revista Science pe 28 mai 2026, vine să completeze un puzzle vechi de decenii.
Până acum, oamenii de știință propuseseră trei teorii principale despre cum funcționează magnetorecepția la porumbei: una localiza busola în urechi, alta în cioc, iar a treia invoca un mecanism bazat pe ochi și Soare.
Studii anterioare arătau că păsările se orientează cu ajutorul luminii solare, al vederii și al ciocului, iar detectarea câmpului magnetic intervine mai ales când cerul este acoperit. Cu toate acestea, niciun model nu reușea să explice complet cum se produce această percepție.
Macrofagele superparamagnetice dirijează porumbeii
Cercetătorii germani au mizat pe o altă pistă: macrofagele, celule albe din sistemul imunitar, extrem de bogate în fier.
În ficat, aceste particule ferice reacționează fizic la liniile de forță ale Pământului și generează un micro-semnal electric – un semnal transmis instantaneu creierului prin rețeaua nervoasă a ficatului. Pentru a testa această ipoteză, echipa a lucrat cu 34 de porumbei călători.
Jumătate dintre ei au primit un tratament care elimina macrofagele. Apoi, toate păsările au fost transportate la aproximativ douăzeci de kilometri de locul de studiu și eliberate într-o zi înnorată, fără ca Soarele să le ofere niciun reper. Fiecare porumbel purta un etichetă GPS.
Rezultatul a fost tranșant: cei care nu primiseră tratamentul s-au întors la pod în aproximativ 70 de minute. Ceilalți – cu macrofagele neutralizate – au zburat haotic, în toate direcțiile, complet dezorientați. Abia a doua zi, când Soarele a reapărut, au reușit să-și găsească drumul înapoi.
Fără macrofage, porumbeii se pierd
Studiul confirmă astfel un al patrulea mecanism de magnetorecepție, bazat pe detectarea colectivă a macrofagelor superparamagnetice din ficat. Rămân, însă, întrebări deschise: cum transmit exact aceste celule informația către sistemul nervos și care sunt zonele din creier implicate.
Cercetătorii plănuiesc să verifice, în viitorul apropiat, dacă alte păsări sau navigatori marini mari – precum rechinii – posedă celule imunitare similare în ficat. Misterul busolei biologice se dezleagă, dar încă nu pe deplin.
