Timpul curge invers într-un univers geamăn. Iar asta nu e science-fiction, ci o ipoteză lansată de un fizician indian care încearcă să explice ce s-a întâmplat cu adevărat în momentul zero al existenței.
Dacă teoria sa se confirmă, Big Bang-ul nu a fost o singură explozie – ci nașterea simultană a două lumi, una în care minutele trec și una în care ele se întorc. Naman Kumar, de la Institutul Indian de Tehnologie din Gandhinagar, spune că universul nostru ar putea avea un geamăn temporal.
Un anti-Univers în care timpul se scurge invers, ca o peliculă derulată înapoi. Ideea e radicală, dar rezolvă un paradox care macină fizica de zeci de ani: cum a apărut totul dintr-o singularitate infinit de densă dacă acolo legile fizicii nici măcar nu mai funcționează?
Modelul Big Bang clasic ne spune că acum 13,8 miliarde de ani un punct infinit de fierbinte a început brusc să se extindă. El a creat spațiul, timpul și materia. Doar că punctul acela rămâne un mister. Ce a fost înainte? Nimeni nu știe.
Iar universul observabil are trăsături ciudate – e aproape perfect plat, deși teoria standard nu oferă o explicație naturală pentru asta. Kumar propune un scenariu cuantic în care nu a existat niciun punct infinit.
Spațiul-timp a trecut printr-o fază euclidiană, în care timpul s-a comportat ca o a patra dimensiune spațială. Din această tranziție au apărut două structuri simetrice: una a noastră, cu timpul în direcția cunoscută, și una în oglindă, cu timpul în sens opus.
Cele două lumi s-au născut echilibrate, iar această simetrie ar explica de ce universul e atât de neted – oglindirea perfectă a celor două entități anulează curbura. Dar implicațiile nu se opresc aici.
Teoria atinge două dintre cele mai mari enigme ale fizicii moderne: energia întunecată și materia întunecată, care împreună reprezintă 95% din tot ce există. Astronomii știu că expansiunea cosmică se accelerează – de parcă o forță invizibilă împinge spațiul să se dilate tot mai repede.
Această forță, numită energie întunecată, e o necunoscută absolută. Kumar o explică prin întricare cuantică între cele două realități gemene. Fenomenul binecunoscut din fizica cuantică, prin care particule rămân conectate la distanță, ar putea lega universul nostru de geamănul său temporal.
Accelerația expansiunii ar fi astfel efectul natural al acestei legături, nu o forță misterioasă. Cealaltă enigmă e materia întunecată, care reprezintă aproximativ 27% din conținutul cosmosului. Invizibilă, dar cu efecte gravitaționale incontestabile asupra galaxiilor.
Conform ipotezei lui Kumar, ea ar putea fi un ecou al lumii-oglindă. Particule din anti-Univers ar interacționa ocazional cu materia noastră, lăsând semnături gravitaționale pe care le interpretăm azi drept o substanță necunoscută.
Aceste amprente ar putea fi detectate cu instrumente viitoare, transformând speculația în dovadă. Deocamdată, teoria rămâne o ipoteză fascinantă, nu o certitudine. Kumar caută dovezi în relicta radiație cosmică de fond – cea mai veche lumină din univers – și în structura la scară largă a spațiului.
Dacă amprentele cuantice ale geamănului temporal apar acolo, atunci înțelegerea noastră despre nașterea și evoluția cosmosului va fi rescrisă complet.
