Un biolog, autor al unei publicații recente într-un cotidian britanic, subliniază importanța crucială a studierii excrementelor de balenă pentru înțelegerea și conservarea oceanelor. Aceste deșeuri, bogate în informații, ne permit să descifrăm secretele mediului marin.
Asemenea unui studiu recent despre rolul excrementelor de krill în stocarea carbonului în Antarctica, biologul conservator Joe Roman de la Universitatea din Vermont, a dedicat ani de zile cercetării acestor materii fecale.
În opinia sa, fiecare mostră de excrement de balenă oferă o perspectivă asupra dietei, reproducerii, geneticii, hormonilor, microbiomului intestinal și chiar nivelului de stres al acestor giganți marini.
Analiza acestor deșeuri dezvăluie, de asemenea, indicii despre starea de sănătate a oceanelor, inclusiv nivelurile de poluare cu mercur, microplastic sau prezența paraziților. Biologul explică conceptul de „pompă biologică”, un proces esențial în captarea carbonului din ocean.
Fitoplanctonul și algele, consumate de krill și copepode, sunt apoi ingerate de balene și pești. Nutrienții, împreună cu carbonul, ajung pe fundul oceanului prin intermediul excrementelor.
Un alt concept important este „pompa de balenă”, ilustrat de balenele drepte care se hrănesc la adâncime și își elimină deșeurile la suprafață. Acest proces aduce nutrienți la suprafață, stimulând creșterea fitoplanctonului și algelor, și, implicit, întregul lanț trofic.
Joe Roman argumentează că acest fenomen contrazice perspectiva pescarilor de balene, demonstrând că balenele, prin contribuția lor la creșterea populațiilor de pești, nu afectează resursele piscicole exploatate de om.
