La începutul anului, Donald Trump a ordonat construirea unui sistem de apărare antimisi, bazat pe arme hipersonice plasate pe orbitele de depozitare din jurul Pământului. Acest demers pune în evidență limitările eficacității unui astfel de dispozitiv.
Recentele evoluții din Orientul Mijlociu au adus din nou în discuție sistemul Iron Dome al Israelului. Acest sistem mobil, operațional din 2011, este proiectat să intercepteze rachete și proiectile scurte provenite în special din Fâșia Gaza.
Totuși, în timpul „Războiului de douăsprezece zile” din iunie 2025, rachete iraniene au reușit să pătrundă prin acest sistem defensiv și au provocat daune pe teritoriul israelian. Este important de menționat că niciun sistem de apărare nu este complet infailibil.
Deși Iron Dome este văzut ca o realizare tehnologică, având o eficiență de aproximativ 90% conform experților, se confruntă cu limitări. Aceasta are semnificația unei „umbrele străpunse” care, totuși, își justifică existența.
Sistemul poate servit drept punct de plecare în evaluarea Golden Dome, un proiect inițiat în 2025 de către Trump. Principala diferență constă în prezența în spațiu a detectoarelor și interceptorilor cu rolul de a identifica și distruge rachetele înainte de a ajunge pe teritoriul american.
Acest nou sistem, dezvoltat de Lockheed Martin, vizează interceptarea rachetelor balistice intercontinentale, precum și a rachetelor de croazieră, a armelor hipersonice și a sistemelor de bombardament orbital fracțional.
Dacă detectarea rachetelor balistice poate fi relativ simplă, intercepția rachetelor de croazieră și a celor hipersonice este mult mai complexă.
Acestea din urmă zboară la altitudini mici și sunt foarte manevrabile, iar FOB-urile se poziționează discreționar aproape de țintă, traiectoria devenind evidentă doar în ultimul moment.
Deși există sisteme de detectare a spațiului, singurul sistem american capabil de intercepție este GMD, situat pe sol și administrat din Alaska și California. Acest sistem poate intercepta obiecte doar în faza de „jumătate de curs”, când rachetele dispun de timp pentru contramăsuri.
În această fază, interceptorul trebuie să fie localizat ideal la mai puțin de 500 km distanță și să aibă o viteză minimă de 18.000 km/h, fiind eficient în special împotriva rachetelor balistice datorită traseului previzibil.
În cazul rachetelor hipersonice și FOB-urilor, dificultățile sunt mai mari, mai ales când mai multe obiecte atacă simultan. Astfel, fiabilitatea viitorului sistem Golden Dome rămâne parțială, detaliile exacte despre eficiența sa fiind încă necunoscute.
Proiectul are ca scop protejarea teritoriului Statelor Unite, a cărui suprafata este de 18 ori mai mare decât cea a Franței.
