O cercetare recentă, realizată de platforma elvețiană Carewell în 2024, a aruncat o lumină surprinzătoare asupra modului în care inteligența artificială, în special chatbot-urile precum ChatGPT, începe să remodeleze cotidianul persoanelor de peste 55 de ani.
Sondajul, efectuat pe un eșantion de 1.020 de seniori, dezvăluie o utilizare extinsă a acestor tehnologii, dar și ridică semne de întrebare semnificative.
Contrar percepției comune că IA este apanajul generațiilor tinere, 78% dintre seniorii chestionați au declarat că folosesc inteligența artificială pentru diverse scopuri.
Mai mult, 56% dintre aceștia afirmă că chatbot-urile îi ajută în îndeplinirea sarcinilor zilnice, de la organizarea agendei la alte activități practice.
Un aspect notabil este legat de sănătate: 46% dintre participanți caută informații medicale prin intermediul IA, iar o treime dintre ei observă chiar o îmbunătățire a stării de sănătate de când accesează astfel de date.
În plus, 64% dintre persoanele în vârstă dependente de îngrijitori au menționat o reducere a acestei dependențe, sugerând un potențial de sporire a autonomiei.
Poate cel mai emoționant detaliu este faptul că 18% dintre seniori folosesc IA pur și simplu pentru companie, indicând o tendință de a căuta sprijin emoțional și interacțiune în mediul digital.
Acest fenomen nu este complet nou; deja în noiembrie 2025, organizația Common Sense Media atrăgea atenția asupra numărului tot mai mare de adolescenți care se confesează inteligenței artificiale, chiar dacă chatbot-urile nu pot înlocui niciodată rolul unui psihiatru sau psiholog.
Aceeași dilemă se prefigurează acum și în rândul seniorilor. Pe lângă nume consacrate precum ChatGPT, alte modele precum DeepSeek, Gemini, Perplexity, Claude, Copilot și Grok devin tot mai prezente în viața cotidiană.
Cu toate avantajele evidente, precum sporirea independenței prin asistență în planificarea meselor, amintirea întâlnirilor importante sau a sesiunilor de activitate fizică, studiul elvețian scoate la iveală și preocupări serioase.
Cea mai alarmantă statistică arată că unul din șase seniori acordă mai multă încredere sfaturilor primite de la inteligența artificială decât celor oferite de medici.
Această încredere excesivă este periculoasă, dată fiind capacitatea recunoscută a chatbot-urilor de a genera erori și riscurile asociate cu automedicația, precum și posibilele deviații de natură psihologică.
Faptul că un senior din cinci caută sprijin emoțional sau simplă companie în interacțiunea cu IA sugerează că această tehnologie ar putea umple un gol social preexistent: izolarea persoanelor în vârstă. Totuși, percepția nu este unanim pozitivă.
Sondajul indică faptul că 45% dintre seniori rămân neîncrezători față de aceste modele de limbaj. Dintre aceștia, 29% își exprimă îngrijorarea cu privire la confidențialitatea datelor, iar 15% recunosc că întâmpină dificultăți în utilizarea lor.
Aceasta subliniază o provocare mai amplă: ca și în cazul adolescenților sau al unor adulți, persoanele în vârstă nu sunt întotdeauna pregătite psihologic pentru a avea distanța critică necesară în fața răspunsurilor generate de inteligența artificială.
Asistăm, așadar, la o transformare rapidă a societății, în care interacțiunea cu IA devine o realitate tot mai prezentă la toate vârstele, purtând cu sine atât promisiuni de progres, cât și riscuri considerabile care necesită o abordare atentă și informată.
