Trei caractere pe o etichetă – E120 – și nimeni nu bănuiește ce se ascunde în spatele lor. O insectă zdrobită. De fapt, 70.000 de insecte pentru un singur kilogram de colorant roșu.
Este povestea unui aditiv care colorează de la cârnați la iaurturi și Campari, dar pe care puțini consumatori îl cunosc cu adevărat. Acidul carminic, cunoscut sub numele de carmin sau E120, provine din cochilii – mici insecte care trăiesc pe cactuși Opuntia, în America de Sud și Centrală.
Femelele sunt culese, uscate și măcinate pentru a extrage pigmentul roșu concentrat în corpul lor. Rezultatul este o pulbere sau un lichid intens colorat, folosit pe scară largă în alimentația modernă. Pentru a produce un kilogram din acest colorant, este nevoie de aproximativ 70.000 de insecte.
Un cost ridicat, dar care este justificat de stabilitatea și intensitatea culorii – puține alternative naturale pot rivaliza. În fiecare an, sute de tone de E120 sunt fabricate la nivel global, iar Peru este principalul producător, asigurând 80% din cantitatea mondială.
În secolul XXI, acest aditiv a devenit un ingredient discret în dulciuri precum căpșunele Tagada, în mezeluri precum cârnații Knacki sau merguez, în tarama, iaurturi cu fructe și băuturi răcoritoare. Și Campari – celebrul aperitiv roșu – își datorează culoarea tot cochiliei.
Rețeta sa secretă, cu peste 80 de ingrediente, include chinină, ierburi amare, rubarbă, rodie, condimente, ginseng și coajă de portocală, dar pigmentul roșu nu a fost niciodată un mister: a fost mereu acolo.
Risc alergic și siguranța alimentară
La nivel european, E120 este autorizat și trebuie etichetat obligatoriu – directiva din 2008 cere ca pe ambalaj să apară „acid carminic” sau „E120”. Studiile de toxicitate au stabilit o doză zilnică acceptabilă de 5 mg per kilogram de greutate corporală.
O nouă evaluare a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, publicată în 2015, nu a găsit niciun semn de carcinogenitate, ceea ce îi conferă un „bilet verde”. Cu toate acestea, E120 nu poate fi inclus în produsele ecologice – un detaliu important pentru cei care aleg alimente bio.
Adevărata problemă este pe partea alergică. Persoanele cu intoleranță la carmin pot dezvolta reacții severe – urticarie, edem sau chiar șoc anafilactic. Alergenul este o proteină prezentă în hemoglobina insectei. Mai mult, E120 poate declanșa reacții încrucișate la cei alergici la aspirină.
Deși incidența este scăzută, pentru cei afectați, o simplă căpșună Tagada poate fi periculoasă, fără ca ei să știe de ce.
Dileme etice și lacune de etichetare
Pentru vegetarieni și vegani, E120 reprezintă o problemă fundamentală: fiind de origine animală (insecte), consumarea unui cârnați de supermarket sau a unui Campari înseamnă, fără știrea lor, ingerarea unui produs animal.
Statutul halal este de asemenea dezbătut, unele școli islamice acceptând insectele, altele nu. În teorie, etichetarea este transparentă. În practică, însă, există o lacună legală importantă: băuturile spirtoase nu sunt obligate să afișeze aditivii adăugați.
Astfel, Campari poate să nu menționeze E120 pe sticlă în anumite contexte de vânzare. Ceea ce găsești pe eticheta cârnaților poate să nu apară pe sticla de Campari.
Mai mult, controalele efectuate de DGCCRF au scos la iveală că aproape o cincime din probele de E120 analizate conțineau acid 4-amino-carminic, un compus neautorizat în Europa.
Dozele detectate nu pun în pericol siguranța alimentară, dar arată că „natural” nu înseamnă „aproximativ” – și că procesul industrial nu este întotdeauna perfect. Pe etichetă scrie E120. Ceea ce nu spune este
că în spatele celor trei caractere se află o insectă zdrobită, o chimie complexă și o serie de dileme etice și de sănătate pe care puțini consumatori le cunosc.
