Într-o perioadă marcată de tensiuni internaționale și de avansul tehnologic rapid, China și Statele Unite au reușit să găsească un teren comun în ceea ce privește o chestiune de importanță crucială: controlul armelor nucleare în contextul dezvoltării inteligenței artificiale.
Cele două superputeri au convenit asupra necesității menținerii controlului uman exclusiv asupra deciziei de utilizare a arsenalului nuclear, eliminând astfel posibilitatea ca un sistem de inteligență artificială să declanșeze, independent, un astfel de atac.
Această înțelegere reflectă îngrijorările tot mai mari legate de potențialul inteligenței artificiale de a genera erori de calcul sau chiar de a provoca o activare accidentală a armelor nucleare, cu consecințe catastrofale.
Acordul vine în contextul unor relații bilaterale tensionate, marcate de divergențe profunde privind statutul Taiwanului. China își menține ambițiile de a integra insula, în timp ce Statele Unite continuă să ofere sprijin Taiwanului, care, de altfel, respinge ideea de a deține arme nucleare.
În acest peisaj geopolitic complex, politica nucleară a Chinei, tradițional bazată pe principiul neutilizării prime a armelor nucleare, ar putea evolua către o doctrină similară celei americane, care admite posibilitatea unui atac preventiv în cazul unei amenințări iminente.
De asemenea, în cea de-a mia zi a conflictului ruso-ucrainean, Vladimir Putin a aprobat o nouă doctrină de descurajare nucleară, conform căreia orice atac aerian masiv îndreptat împotriva Rusiei ar putea atrage un răspuns nuclear, o decizie ce subliniază determinarea Kremlinului de a descuraja intervenția occidentală.
În ceea ce privește arsenalul nuclear global, China deține aproximativ 500 de focoase, număr estimat să crească la 1000 până în 2030, în timp ce Statele Unite își continuă procesul de modernizare a propriului arsenal.
Alături de aceste două puteri, Regatul Unit, Franța, India, Israel, Coreea de Nord și Pakistan dețin, de asemenea, arme nucleare.
