Într -un studiu recent realizat în Statele Unite, cercetătorii s-au concentrat asupra faldurilor creierului, cu scopul de a explora modul în care variabilitatea adâncimii acestora poate influența calitatea raționamentului uman. În mod special, atenția a fost acordată așa-numitului „sulci terțiar”.
Aceste pliuri, descoperite datorită progreselor în imagistica prin rezonanță magnetică, joacă un rol crucial în organizarea neuronilor și optimizarea conexiunilor într-un spațiu cerebral limitat.
Echipa de neurologi de la Universitatea din California, Berkeley, a publicat concluziile acestui studiu în revista Jneurosci, relevând că sulci terțiari se formează relativ târziu în dezvoltarea fătului și nu au fost evidențiați în primele hărți cerebrale.
Acest aspect a început să fie explorat în profunzime în anii ’90. Studiul lor sugerează că aceste pliuri aduc regiunile cerebrale interconectate mai aproape, facilitând un schimb mai rapid și mai eficient de informații, esențial pentru raționament și planificare.
Cercetarea a inclus 43 de participanți, copii și adolescenți cu vârste între 7 și 18 ani, care au fost supuși unor teste RMN. În timpul acestor teste, participanții au realizat exerciții de raționament, iar activitatea cerebrală a fost monitorizată în timp real.
Cercetătorii au evaluat 21 de brazde în fiecare emisferă, concentrându-se pe cortexul prefrontal lateral și cortexul parietal lateral. Rezultatele au arătat că schimburile de informații dintre cele două regiuni erau mai eficiente când sulci terțiari erau mai adânci.
Un element interesant descoperit este că, deși prezența sulciului terțiar este stabilă de la sfârșitul dezvoltării prenatale, adâncimea lor poate varia după naștere, fiind supusă micro-variațiilor anatomice cel puțin până la adolescență.
Aceste descoperiri subliniază faptul că structura creierului nu este complet definită la naștere și că inteligența biologică este influențată de variabilități structurale complexe în creier.
