Dacă își păstrează ritmul de acum, studenții de astăzi ar putea petrece, de-a lungul vieții, aproape un sfert de secol pe ecranul telefonului.
Concluzia aparține unui studiu publicat la 23 iunie 2025 de Fluid Focus, o aplicație de recompense și productivitate pentru gestionarea timpului de ecran, realizat în parteneriat cu cotidianul britanic The Times.
Cercetarea, întinsă pe 83 de pagini, a urmărit aproximativ 3.000 de elevi de liceu și studenți din Marea Britanie și Irlanda, cu un obiectiv explicit: să atragă atenția asupra costului real al atenției noastre. Autorii notează că odată cu vârsta, crește și timpul zilnic petrecut pe smartphone.
În rândul studenților de la universitate, media trece de șase ore pe zi. Proiecția e simplă: dacă acest obicei rămâne neschimbat, totalul cumulat se poate transforma, în timp, într-o porțiune semnificativă din viață – echivalentul unui sfert de secol. Semnele de alarmă nu sunt noi.
Încă din 2019, o cercetare americană semnala legătura dintre utilizarea intensivă a smartphone-ului și apariția unor probleme psihologice în rândul studenților: tulburări de atenție și scăderea stimei de sine în prim-plan, dar și, mai rar, tulburări de stres post-traumatic, stres și anxietate.
Efectele nu se opresc la sănătatea mintală, ci se răsfrâng direct asupra rezultatelor școlare. Datele proaspete ale Fluid Focus conturează aceeași imagine. 68% dintre studenții chestionați cred că telefonul le afectează negativ performanța academică.
Peste trei din patru spun că le influențează sănătatea mintală, iar 47% declară că somnul le este perturbat din cauza folosirii nocturne a dispozitivului. În același timp, semnele unei schimbări apar: aproximativ șapte din zece participanți afirmă că vor să își reducă timpul petrecut pe smartphone.
Contextul mai larg al studiului indică o realitate dificil de ignorat. „În secolul XXI, exploatarea și comercializarea atenției umane reprezintă industria cu cea mai rapidă creștere din lume. De ce este atât de prețioasă atenția? Pentru că avem o cantitate limitată”, notează autorii în introducere.
Iar implicațiile depășesc sala de clasă. Cercetătorii atrag atenția că generația Z riscă epuizarea mintală și o anxietate crescută, cu urmări directe pe piața muncii.
Se conturează ideea de „lipsă de pregătire profesională” acolo unde capacitatea de a rămâne concentrat și de a rezista tentațiilor – inclusiv ecranului din buzunar – este o abilitate-cheie căutată de angajatori.
Iar dificultățile de atenție, avertizează autorii, nu pot fi compensate prin cunoștințe sau calificări suplimentare. Într -o lume în care inteligența artificială câștigă teren, valoarea atenției devine și mai mare. Soluția propusă nu este interzicerea telefoanelor.
Studiul cere, în schimb, o regândire a modului în care educăm și invită școlile și universitățile să integreze „bunăstarea digitală” în programele lor, pentru a ajuta elevii și studenții să revină la comportamente mai sănătoase în raport cu tehnologia.
