Să transformi Marte într-o a doua casă verzuie și caldă? Calculele tocmai au spulberat iluzia. Un studiu semnat de Slava Turyshev, de la Jet Propulsion Laboratory al NASA, a pus cifrele pe masă – și ele sunt catastrofale pentru ambițiile noastre. Planeta Roșie este astăzi un infern înghețat.
Fără costum de protecție, ai muri în câteva secunde: presiunea e atât de scăzută încât sângele ți-ar fierbe instantaneu.
Visul terraformării înseamnă, de fapt, construirea unui scut gazos care să ajungă la 500 de milibari – jumătate din presiunea atmosferică terestră – și să conțină oxigen suficient pentru respirație. Sună bine în teorie, dar realitatea e amețitoare. Să ridici presiunea cu doar un milibar?
Ai nevoie de aproape 4 milioane de miliarde de tone de gaz injectat. Pentru un nivel respirabil, cifra explodează: omenirea ar trebui să aducă și să vaporizeze o masă cât întreaga lună Janus a lui Saturn.
Cu alte cuvinte, ar trebui să capturezi o lună întreagă din sistemul solar și s-o transformi în atmosferă.
Cât costă încălzirea și oxigenarea planetei
Dar nici oxigenul nu rezolvă totul. Pe Marte e un frig năprasnic. Ca apa să curgă lichid și să susțină recolte, temperatura trebuie să urce cu cel puțin 60°C.
Specialiștii au tot felul de idei: gaze cu efect de seră pulverizate în cantități uriașe, nanoparticule care absorb căldura, sau – cea mai elegantă pe hârtie – oglinzi uriașe pe orbită, care să concentreze lumina Soarelui.
Numai că, potrivit studiului NASA, oglinzile respective ar trebui să acopere 70 de milioane de kilometri pătrați. O suprafață de neatins cu tehnologia actuală, indiferent câte secole am munci. Paradoxul cel mai dureros vine la capitolul oxigen. Materie primă există din belșug:
Marte ascunde atâta gheață încât doar o cincime din rezervele de la suprafață ar ajunge să umple cerul cu oxigen. Problema e energia necesară separării chimice.
Pentru a extrage 820 de milioane de miliarde de tone de oxigen – cât ar fi nevoie pentru o atmosferă viabilă – ai avea nevoie de 1,2 × 10²⁵ jouli. Concret, dacă ai întinde proiectul pe o mie de ani, ar trebui să furnizezi neîntrerupt 380 de terawați.
De douăzeci de ori tot consumul anual de energie al Pământului de astăzi, fără o secundă de pauză, timp de zece secole.
Putem supraviețui în afara unei atmosfere artificiale
Diagnosticul e limpede: terraformarea e o joacă de-a zeii, accesibilă doar unei civilizații cu o putere energetică de neimaginat. Până atunci, coloniștii marțieni vor trebui să se mulțumească cu paraterraformarea – sere sub presiune, domuri uriașe etanșe, viață închisă sub cupole.
Transformarea planetei vecine rămâne, pentru milenii bune de acum încolo, o splendidă utopie pe hârtie.
