O mie de molizi au fost plantați în 2014, în pădurea Nordmarka, la marginea orașului Oslo. Peste exact un secol, în 2114, acești copaci vor fi tăiați. Din lemnul lor se va tipări o colecție de cărți pe care niciun om viu astăzi nu o va putea citi vreodată.
Este miza unui proiect artistic care sfidează ritmul frenetic al lumii moderne. Ideea i-a venit într-o excursie, când a observat desenul inelelor de creștere dintr-un trunchi de copac. Cercuri concentrice i s-au părut asemănătoare capitolelor unei cărți.
A văzut acolo o punte între frunze și foi, între pădure și bibliotecă. Așa s-a născut un proiect construit conștient pe încetinire. Paterson spune că vrea să reconecteze oamenii la „timpul lung” – o idee aproape exotică într-o epocă a fluxului permanent de informații și a satisfacției instantanee.
Cum funcționează cea mai îndelungată bibliotecă
Inițiativa îi aparține artistei scoțiene Katie Paterson. De acum un deceniu, ea conduce „Biblioteca Viitorului” – un mecanism simplu în teorie, dar radical în execuție: în fiecare an, un singur autor consacrat este invitat să depună un manuscris inedit.
Roman, eseu sau poezie, orice formă literară e acceptată. Publicul află doar titlul. Conținutul rămâne un secret păstrat sub cheie, până la data fatidică de 2114. Manuscrisele sunt păstrate cu grijă la ultimul etaj al Bibliotecii Publice Deichman din Bjørvika, Oslo.
În 2022, a fost deschisă acolo „Camera tăcută” – un spațiu construit chiar din lemnul copacilor care au fost tăiați pentru a face loc noii păduri plantate în 2014. Un cerc perfect: tăietura de acum va hrăni tiparnița de peste o sută de ani.
În acea încăpere, sertarele de sticlă iluminate din spate păstrează operele deja depuse. Sub supravegherea Future Library Trust, un comitet se întrunește anual pentru a alege următorul nume.
Un pariu cu timpul și cu moartea
Dar există și o dimensiune mai dură, aproape filozofică. La scara Universului, un secol e o clipă. Pentru oameni, însă, e atât de mult, încât aproape nimeni din generația actuală nu va apuca să vadă rezultatul final. Nici chiar autorii care donează acum textele.
Proiectul, spune artista, ne obligă să ne acceptăm propria finitudine. Respectul față de proiect este asigurat și pe termen lung.
Parteneriatul cu municipalitatea Oslo garantează paza pădurii Nordmarka, astfel încât niciun risc politic sau economic viitor să nu compromită livrarea de hârtie din 2114.
Printre cei care au încredințat deja o lucrare acestei arhive peste decenii se numără scriitori de talie mondială: canadianca Margaret Atwood, sud-coreeanca Han Kang, norvegianul Karl Ove Knausgård, turcoaica Elif Shafak și britanicul David Mitchell.
Fiecare știe că opera sa nu va fi citită decât peste trei generații. O întâmplare care face din fiecare autor un contemporan al viitorului.
