Periajul corect ține la distanță cariile și bolile gingiilor. Dar noi cercetări dezvăluie o legătură neașteptată: unele bacterii din cavitatea bucală ar putea influența direct riscul de a dezvolta cancer de pancreas, una dintre cele mai letale forme de cancer.
Pancreasul, organul discret ascuns în spatele stomacului, reglează digestia și glicemia. Când o tumoră apare aici, de multe ori rămâne neobservată mult timp. Simptomele apar târziu, iar prognosticul este sumbru: rata de supraviețuire la cinci ani abia depășește 13%.
Identificarea timpurie a persoanelor cu risc ridicat devine, astfel, o miză esențială. Cercetători în epidemiologie de la Universitatea din New York au privit către un suspect neobișnuit: microbiomul oral, ansamblul microorganismelor care trăiesc în gură.
Analizând probe de apă de gură colectate de la sute de mii de voluntari cu vârste între 50 și 70 de ani, au conturat tipare microbiene asociate cu apariția ulterioară a cancerului pancreatic.
Comparația dintre 445 de persoane care au dezvoltat boala și 445 de participanți sănătoși a scos la iveală o tendință clară: anumite bacterii și ciuperci erau mult mai frecvente la viitorii pacienți.
Trei bacterii se remarcă în mod special: Porphyromonas gingivalis, Eubacterium nodatum și Parvimonas micra. Toate sunt cunoscute pentru implicarea lor în afecțiunile parodontale. Li se adaugă un fung prezent în mod obișnuit pe piele și în intestin, Candida tropicalis.
O abundență ridicată a acestor microorganisme în cavitatea bucală a fost asociată cu un risc semnificativ mai mare de diagnostic de cancer pancreatic.
În același timp, alte specii au părut corelate cu un risc mai scăzut, sugerând că echilibrul general al microbiomului bucal joacă un rol crucial și că anumite microorganisme ar putea avea un efect protector. Cum ar putea bacteriile din gură ajunge până la pancreas?
Ipoteza cercetătorilor este că migrează prin sistemul digestiv, purtate de salivă, până la țesutul pancreatic, unde pot întreține o inflamație cronică sau pot perturba mediul celular, creând condiții favorabile dezvoltării tumorilor.
Rămâne însă valabil un avertisment esențial: corelația nu înseamnă cauzalitate. Prezența acestor microbi nu este neapărat cauza directă a cancerului, ci mai degrabă un potențial marcator util al riscului. Aici se deschide o posibilă cale de depistare timpurie.
Dacă profilul microbiomului oral poate identifica persoanele cu risc crescut, saliva ar putea deveni un instrument de screening simplu, neinvaziv și accesibil.
„Prin profilarea populațiilor bacteriene și fungice din cavitatea bucală, oncologii ar putea identifica acei pacienți care au cea mai mare nevoie de o monitorizare îndeaproape”, spune epidemiologul Jiyoung Ahn. Echipa își propune să extindă cercetarea, explorând și rolul virusurilor în acest tablou.
În acest context, igiena orală capătă o miză suplimentară. Periajul de două ori pe zi, folosirea aței dentare și vizitele regulate la medicul dentist rămân esențiale pentru prevenirea bolilor parodontale.
Iar aceste obiceiuri ar putea, indirect, să ofere un plus de protecție în fața unui cancer deosebit de agresiv. Detaliile studiului au fost publicate în revista JAMA.
