Această structură pierdută ar fi permis construirea piramidelor

Un studiu recent a scos la iveală utilizarea unui braț dispărut al Nilului, cunoscut sub numele de Ahramat, de către vechii egipteni pentru construirea a 31 de piramide, inclusiv a celor de la Giza.

Această ramură, care avea o lungime de aproximativ 64 de kilometri, era situată strategic în apropierea multor situri piramidale, ceea ce o făcea convenabilă pentru transportul materialelor de construcție.

De-a lungul timpului, valea nordică a Nilului din Egipt a cunoscut schimbări de mediu, în special în timpul perioadei holocene, în urmă cu aproximativ 12.000 de ani. În acea perioadă, creșterea nivelului mării a transformat deșertul arid al Saharei într-un mediu asemănător cu o savană, creând condiții ideale pentru așezarea oamenilor.

Această tranziție, cunoscută sub numele de Perioada umedă africană (AHP), a dus la formarea mai multor canale ale Nilului, susținând un ecosistem înfloritor și locuirea umană.

Cu toate acestea, până la mijlocul Holocenului, în urmă cu aproximativ 10.000-6.000 de ani, regiunea a devenit mai aridă, iar mlaștinile de apă dulce au devenit comune în câmpia inundabilă a Nilului.

Pe măsură ce precipitațiile au scăzut, oamenii au migrat în Valea Nilului, stabilindu-se de-a lungul malurilor sale și contribuind la creșterea rapidă a civilizației egiptene.

Vechii egipteni au construit primele complexe piramidale în perioada Vechiului Regat, folosindu-se de debitul mare al Nilului pentru a transporta cu ușurință materialele de construcție.

Cercetări recente care implică imagini radar prin satelit, carotaje de adâncime și teste geofizice au dezvăluit existența brațului Ahramat, pierdut de mult timp, oferind informații despre motivul pentru care piramidele au fost construite în zone specifice, precum Lisht la Giza.

Comparând aceste descoperiri cu dovezile arheologice și cu documentele antice, cercetătorii au obținut o mai bună înțelegere a modului în care egiptenii antici au accesat și au construit aceste structuri emblematice.

Această descoperire nu numai că oferă informații valoroase despre amplasarea piramidelor, dar ne îmbunătățește și cunoștințele noastre despre condițiile hidrologice din trecut ale regiunii. Studiul este detaliat în revista Communications Earth & Environment.

Articol interesant? Dă-l mai departe!

Lasă un comentariu