Cât de ușor îți poți face o programare la medicul de familie poate schimba felul în care traversezi un diagnostic de cancer.
O echipă de cercetători din Franța a analizat această legătură aparent simplă, dar cu implicații profunde: cu cât accesul la îngrijiri primare e mai dificil, cu atât scad șansele de supraviețuire.
Concluzia lor e clară și, pentru mulți pacienți, crucială: a întări accesul la medicii de familie și a evita „deșerturile medicale” nu mai este doar o chestiune de confort, ci de viață.
Studiul a fost realizat de unitatea ANTICIPE (U1086), un laborator de cercetare de elită aflat sub egida Inserm și a Universității din Caen Normandie.
Echipa urmărește două direcții majore: pe de o parte, cum factorii sociali, geografici și de mediu influențează apariția cancerului și supraviețuirea; pe de altă parte, cum pot fi îmbunătățite strategiile terapeutice și traseul pacientului prin sistemul medical.
Cercetarea despre care vorbim, publicată în 2024 în revista Cancer, a reunit datele a 151.984 de pacienți diagnosticați între 2013 și 2015 cu unul dintre cele zece tipuri de cancer cel mai frecvent întâlnite.
Scopul a fost precis: să evalueze impactul accesului la îngrijiri primare asupra mortalității prin cancer.
Pentru aceasta, cercetătorii au folosit 21 de registre ce acoperă aproximativ 20% din populația Franței metropolitane și au apelat la instrumente standardizate de măsurare a accesibilității, precum Special Accessibility Multiscalar Index (SCALE) și Accessibilité Potentielle Localisée (APL).
Astfel au putut compara nu doar distanțe și densități de medici, ci și cât de efectiv ajunge un pacient la consultația de bază, prima verigă din lanțul îngrijirii. Rezultatele sunt greu de ignorat.
Un acces limitat la îngrijiri primare – în principal la medicii de familie – se asociază cu o supramortalitate semnificativă. La femei, riscul de deces crește cu 69% în primul an după un diagnostic de cancer de sân și cu 126% la cinci ani, atunci când accesul la medicul de familie este precar.
La bărbați, riscul de deces urcă cu 9% în primul an după un diagnostic de cancer pulmonar și cu 52% la cinci ani în cazul cancerului hepatic, în aceleași condiții de acces îngreunat. Nu toate cancerele urmează însă același tipar.
Pentru cancerul de piele, autorii nu au identificat o legătură între dificultatea accesului la îngrijiri primare și mortalitate. Este probabil ca explicația să țină de specificul bolii: astfel de leziuni sunt, oricum, mai greu de depistat de către medicii de familie.
În rest, mesajul cercetătorilor rămâne ferm: accesul la îngrijiri primare trebuie consolidat, pentru toți și în toate regiunile. În absența acestuia, diagnosticele vin mai târziu, tratamentele încep mai târziu, iar șansele scad.
„Această cercetare a arătat că acest acces diferențiat la îngrijirile primare era asociat cu o supramortalitate pentru pacienții cu cancer și ar trebui să devină o prioritate pentru decidenții politici din sănătate, pentru a reduce aceste inegalități în accesul la servicii medicale”, notează autorii.
Contextul general nu ajută. Potrivit informațiilor transmise în 2022 de Academia Națională de Medicină din Franța, pe baza unui raport al Senatului, 30% din populația franceză trăiește într-un „deșert medical”.
În fiecare an, 1,6 milioane de cetățeni renunță la îngrijiri, iar 11% dintre persoanele de peste 17 ani nu au medic curant. Între 2010 și 2022, numărul medicilor de familie a scăzut cu 11%, pe fondul „piramidei vârstelor” și al pensionării medicilor cu vârste între 55 și 65 de ani.
Iar Senatul estima un posibil reechilibru al densității medicale abia în 2033.
