Stresul cronic nu este o simplă senzație de oboseală acumulată – este o amenințare tăcută la adresa sistemului imunitar, capabilă să deschidă poarta bolilor.
În spatele acestui mecanism se află unul dintre cei mai cunoscuți imunologi ai lumii, Daniel M. Davis, director al Departamentului de Științe ale Vieții de la Imperial College London.
Într-un interviu acordat în decembrie 2025 publicației The Guardian, specialistul a fost întrebat direct: chiar avem mai multe șanse să ne îmbolnăvim atunci când suntem stresați? Răspunsul său confirmă ceea ce mulți bănuiesc, dar nu înțeleg pe deplin.
Cum se deosebește stresul acut de cel cronic?
Pentru a vedea pericolul, trebuie făcută o distincție clară între două forme de stres. Stresul acut – cel declanșat de o amenințare unică, cum ar fi un accident sau o prezentare importantă – este un răspuns biologic imediat, cunoscut sub numele de „luptă sau fugă”.
Corpul reacționează rapid, iar efectele asupra sistemului imunitar sunt temporare: numărul de limfocite se modifică, dar de obicei totul revine la normal după aproximativ o oră. Cu totul altceva se întâmplă însă atunci când stresul devine cronic, instalându-se pe săptămâni, luni sau chiar ani.
În acest scenariu prelungit, glandele suprarenale încep să elibereze constant adrenalină și cortizol. Hormonii aceștia nu doar că ridică tensiunea arterială și accelerează bătăile inimii, ci și sabotează apărarea organismului pe termen lung.
Sistemul imunitar este forțat să abandoneze funcțiile defensive, iar expunerea îndelungată la cortizol slăbește capacitatea de a produce celule de protecție. Rezultatul?
Vulnerabilitatea la infecții crește dramatic, iar celulele imunitare devin, după un timp, insensibile la cortizol – un paradox care face răul și mai greu de controlat.
Consecințe pe termen lung și remedii incerte
Consecințele nu se opresc aici. Cercetările arată că stresul cronic poate duce la boli autoimune și chiar la o scădere a eficacității vaccinurilor.
Două studii – unul publicat în 2013 în Jurnalul Asociației Medicale din Thailanda, iar celălalt în 2024 în revista Bioinformation – sugerează că practici precum meditația de mindfulness sau tai chi ar putea reduce nivelul de cortizol. Dar Davis rămâne sceptic.
Beneficiile acestor tehnici sunt, în opinia sa, greu de demonstrat științific. Până la dovezi clare, întrebarea rămâne: cât de mult putem conta pe ele pentru a opri deteriorarea tăcută a sistemului nostru imunitar?
