Un compus chimic din baterii a crescut conductivitatea nanotuburilor de carbon de 17 ori

Curiozitate.ro

Un compus chimic din baterii a crescut conductivitatea nanotuburilor de carbon de 17 ori

Cercetătorii spanioli au creat fibre din nanotuburi de carbon care, deși conduc electricitatea doar la 40% din capacitatea cuprului, sunt de șase ori mai ușoare și mult mai rezistente, putând revoluționa mașinile electrice și liniile aeriene.

Un fir mai ușor decât pânza de păianjen, dar capabil să transporte electricitate aproape la fel de bine ca și cuprul – aceasta este promisiunea unei descoperiri spaniole care tocmai a fost publicată în Science pe 23 aprilie 2026.

Nanotuburile de carbon erau de mult considerate un material-minune: extrem de rezistente, foarte ușoare, folosite deja în caroserii de mașini, în structuri aerospațiale.

Însă aveau un defect major – conductivitatea electrică nu era suficientă pentru a înlocui cuprul, metalul pe care se bazează infrastructura electrică globală. Cercetătorii de la Institutul de Nanoștiință și Materiale din Aragon și de la IMDEA Materials au găsit o soluție aparent simplă.

Au adăugat un compus chimic – tetracloroaluminatul – în structura fibrelor. Rezultatul? O creștere de 17 ori a conductibilității electrice. Secretul constă în modul în care moleculele de dopant se așează între nanotuburi, fără să le distrugă, creând noi căi pentru electroni.

Cabluri mai ușoare decât cuprul, dar la fel de eficiente?

Acest compus nu este străin industriei: varianta cu litiu e folosită în baterii, iar cea cu sodiu în ochelari speciali sau ca și catalizator. Dar aplicarea lui în fibre conductoare este o premieră. La temperatura camerei, noile fibre ating aproape 40% din conductivitatea cuprului.

Poate părea puțin, dar calculul se schimbă atunci când iei în calcul greutatea. La masă egală, cablurile din nanotuburi depășesc cuprul și chiar și aluminiul în conductivitate specifică. Mai mult, sunt de șase ori mai ușoare decât cuprul și de cinci ori mai rezistente mecanic.

De la mașini electrice la linii aeriene

Implicațiile sunt uriașe. În mașinile electrice, fiecare kilogram de cupru în plus înseamnă autonomie pierdută. Dacă aceste cabluri pot reduce greutatea fără să sacrifice performanța, autonomia ar putea crește semnificativ.

La fel, liniile electrice aeriene, care acum sunt limitate de propria masă, ar putea fi înlocuite cu variante mult mai ușoare și mai rezistente. Testele au arătat o stabilitate bună la uscat și o toleranță satisfăcătoare la umiditate, datorită unui înveliș polimeric.

Cercetătorii spun că aceste fibre îndeplinesc cerințele industriale și deschid drumul către conductori electrici care combină performanța cu un raport greutate/performanță fără precedent. Cuprul ar putea, în sfârșit, să aibă un rival pe măsură.