Oamenii care trebuiau să revină pe Lună până la jumătatea lui 2027 mai au acum șanse minime. Anunțul oficial a venit în fața Congresului, din gura șefului NASA, Jared Isaacman: calendarul s-a spulberat. Și nu e singurul semnal de alarmă.
Pasul intermediar care urma să verifice dacă aterizatoarele private sunt sigure – testarea lor pe orbita joasă a Pământului – a fost pur și simplu abandonat. Fără această verificare, întregul drum spre satelitul natural al planetei devine un salt în gol.
Planificat inițial pentru 2024, momentul istoric al revenirii alunecă acum spre capătul deceniului, iar efectul de domino amenință să distrugă ani întregi de muncă. Două nume uriașe ar trebui să rezolve ecuația: SpaceX și Blue Origin.
Încredințate cu construirea taxiurilor lunare, ambele companii se lovesc de zidul dur al realității inginerești. Blue Origin a fost forțată să scurteze programul de dezvoltare al modulului Blue Moon, care trebuie să fie gata la sfârșitul lui 2027 – deși niciodată nu a zburat gol în vidul cosmic.
La SpaceX, situația pare și mai tensionată. Gigantica Starship fascinează, dar caietul de sarcini e pătat de explozii repetate în teste. Problema mecanică majoră este transferul de combustibil înghețat în timpul zborului.
Fără această manevră orbitală – o coregrafie amețitoare cu propulsori criogenici – nava nu poate smulge astronauții de gravitația terestră și nici nu-i poate așeza în siguranță pe regolit. Până acum, nimeni nu a demonstrat că știe să facă acest lucru.
Iar certificarea esențială pentru supraviețuirea echipajului rămâne blocată. Ca și cum obstacolele tehnologice nu ar fi suficiente, furtuna politică lovește din plin. Noua administrație vrea să taie bugetul NASA cu aproape un sfert.
Congresul este acum obligat să intervină pentru a salva finanțarea programului. În culise, documente interne scurse vorbesc despre o nepregătire materială flagrantă cel puțin până în 2028. În timp ce sabia bugetară atârnă deasupra, numărătoarea inversă spre Lună a înghețat în întuneric.
