Pădurea amazoniană se îndreaptă spre un climat pe care Pământul nu l-a mai cunoscut de zeci de milioane de ani. Cercetările recente arată că regiunea riscă să intre într-o stare „hipertropicală” – un regim mult mai cald și mai secetos decât cel de astăzi, similar cu perioadele Eocen și Miocen.
Un astfel de scenariu a dispărut de pe glob cu 10 până la 40 de milioane de ani în urmă, când temperaturile globale erau mult mai ridicate. Atunci, pădurile de la tropice erau mai rare, mai puțin bogate în specii și complet diferite de Amazonul pe care îl știm acum. Nu e doar o prognoză îndepărtată.
Semnele sunt deja vizibile. Modelele climatice indică faptul că, până în anul 2100, Amazonul ar putea înfrunta până la 150 de zile de secetă intensă pe an – inclusiv pe timpul sezonului ploios.
Cercetătorii au analizat serii complete de date colectate în jurul orașului Manaus, în inima pădurii braziliene, care includ temperatura, umiditatea aerului și a solului, precum și radiația solară. Rezultatele sunt grăitoare: începând cu anii 1990, condițiile extreme s-au amplificat constant.
Responsabilă este, în mare parte, creșterea gazelor cu efect de seră. Această tendință nu este doar o statistică. Ea relevă o perturbare profundă a ciclului hidrologic al Amazonului, un mecanism fragil care se bazează pe un echilibru fin între evaporare, umiditatea atmosferică și formarea ploilor.
Dacă acest echilibru se rupe, pădurea își pierde rolul esențial de pompă regională de apă și de rezervor uriaș de carbon. Pentru copaci, consecințele sunt directe și dramatice.
Atunci când solul se usucă, frunzele își închid porii pentru a opri pierderea de apă – dar în același timp blochează absorbția dioxidului de carbon, vital pentru creștere și regenerare.
Studiul publicat în Nature dezvăluie un prag critic: atunci când umiditatea solului scade sub aproximativ 33%, în seva copacilor se formează embolii, mici bule care întrerup circulația internă – exact ca un cheag într-un vas de sânge. Dacă acestea se înmulțesc, copacul moare.
Acest colaps a fost observat deja în timpul episoadelor puternice El Niño din 2015 și 2023. Speciile cu creștere rapidă, care sunt motorul regenerării pădurii, cad primele. Altele, mai lente, precum shihuahuaco sau ipe galben, rezistă mai bine.
În timp, această selecție forțată ar putea duce la un Amazon mai omogen, mai sărac în diversitate și, implicit, mai puțin eficient în stocarea carbonului. Un astfel de dezechilibru nu va rămâne izolat. Pădurile tropicale din Africa și Asia ar putea urma aceeași traiectorie.
Dacă tendințele actuale nu se schimbă, rata mortalității arborilor ar putea crește cu aproape 50% până la sfârșitul secolului. La scara Amazonului, asta înseamnă o pierdere uriașă de biomasă și o capacitate redusă de absorbție a CO₂ – un cerc vicios care accelerează încălzirea globală.
Cât de repede se va instala acest viitor hipertropical depinde direct de cât de mult reușim să reducem emisiile. Studiul nu este doar un simplu avertisment ecologic: el arată că Amazonul funcționează ca un semnal de alarmă pentru întreaga planetă.
Apropiindu-se de o stare care nu a mai existat de milioane de ani, pădurea ne amintește că schimbările în curs nu sunt fluctuații naturale, ci o transformare profundă, capabilă să rescrie regulile stabilității climatice globale.
