AI-ul a reușit să construiască un virus viu, de la zero, pornind doar de la literele ADN-ului. Nu e scenariu de film, ci un experiment real, desfășurat într-un laborator de la Universitatea Stanford.
Și nu, nu e vorba de vreun patogen ucigaș pentru oameni, ci de un bacteriofag – un virus inofensiv pentru noi, care atacă doar bacteriile. Cercetătorii conduși de Brian L. Hie au antrenat un model de inteligență artificială pe care l-au numit Evo 2.
Spre deosebire de ChatGPT, care generează cuvinte, acest sistem produce secvențe de ADN. I-au cerut să inventeze genomul unui virus cunoscut, fagul ΦX174 – un organism minuscul, cu doar 5.000 de perechi de baze. Pentru comparație, genomul uman are peste trei miliarde.
Provocarea era să vadă dacă AI poate crea o secvență coerentă, viabilă și funcțională. A reușit. Dar povestea nu se oprește la ecran. Secvențele generate au fost trimise unor companii care sintetizează fizic ADN-ul.
Fragmentele rezultate au fost transformate în plasmide – cercuri mici de material genetic – și introduse în culturi de Escherichia coli. În laborator, bacteriile au început să producă proteine virale, care s-au asamblat spontan în virusuri complete.
Dovada a fost evidentă: bacteriile infectate au murit, iar fluidul de cultură a devenit limpede. În total, echipa a obținut 16 fagi viabili. Un detaliu spectaculos: unii dintre ei s-au dovedit mai eficienți în distrugerea bacteriilor decât virusul natural original. De ce contează asta?
Pentru că lumea se confruntă cu o criză a rezistenței la antibiotice. Estimările arată că, dacă nu se intervine, infecțiile rezistente ar putea ucide peste 39 de milioane de oameni până în 2050.
Terapia cu fagi – cocktailuri de virusuri care vânează bacterii patogene – este deja folosită în unele țări. Acum, cu ajutorul inteligenței artificiale, ar putea deveni posibil să proiectăm rapid fagi personalizați, adaptați fiecărei infecții sau fiecărui pacient.
Aplicațiile nu se opresc aici: în agricultură, astfel de virusuri ar putea proteja recoltele de bacterii distructive, reducând nevoia de pesticide. Pe de altă parte, aceeași tehnologie stârnește întrebări serioase despre securitate.
Publicații precum Washington Post au avertizat deja că nu suntem pregătiți pentru o lume în care AI poate genera viruși funcționali. Ce i-ar împiedica pe actori rău intenționați să folosească aceleași metode pentru a crea agenți patogeni periculoși?
Echipa de la Stanford a ales cu grijă un model inofensiv și a descris protocoale stricte de siguranță, dar pe măsură ce aceste instrumente devin mai puternice și mai accesibile, riscurile cresc. Brian Hie, liderul echipei, rămâne optimist.
El subliniază că sinteza și manipularea ADN-ului rămân proceduri complexe, departe de îndemâna oricui. Și, spune el, beneficiile potențiale – salvarea a milioane de vieți în fața rezistenței antimicrobiene – depășesc amenințările.
Experimentul marchează un punct de cotitură: pentru prima dată, inteligența artificială a proiectat un virus viabil de la capăt la capăt. Deocamdată, aplicațiile sunt limitate la bacteriofagi inofensivi.
Însă convergența dintre biologie și AI promite să transforme medicina, agricultura și însăși relația noastră cu viața. Întrebarea nu mai e dacă va schimba viitorul, ci cum alegem să o încadrăm. Studiul, încă nepublicat oficial, se află pe platforma bioRxiv, în curs de evaluare inter pares.
