În fiecare zi, o treci peste farfurii, pe blatul de lucru, pe lângă aragaz. Îi încredințezi curățenia bucătăriei. Și totuși, acest burete, care pare inofensiv, găzduiește o densitate de microbi capabilă să lase în urmă chiar și vasul de toaletă.
Cifrele sunt greu de ignorat: până la 54 de miliarde de bacterii pe fiecare centimetru cub, adică mai multe decât populația umană mondială înghesuită într-un degetar.
Iar partea cea mai incomodă este că, și după ce îl „dezinfectezi” la microunde sau în mașina de spălat vase, rămâne un rezervor de agenți patogeni. Explicația se află în felul în care este construit. Bureții rămân constant umezi și absorb mult, un mediu perfect pentru bacterii.
Spre deosebire de un capac de toaletă, care se usucă repede între utilizări, un burete de bucătărie e mereu umed, plin de reziduuri alimentare și ținut la temperatura camerei. Pentru o bacterie, este un loc ideal de viață.
O echipă de la Universitatea Furtwangen a analizat 14 bureți de bucătărie și a identificat 362 de specii diferite de bacterii, un nivel de diversitate microbiană rar întâlnit chiar și în medii contaminate natural.
Microbiologul Charles Gerba, de la Universitatea din Arizona, cunoscut sub numele de „Dr. Germ”, explică și de ce: structura poroasă a buretelui multiplică masiv suprafața disponibilă pentru colonizare.
Fiecare cavitate minusculă devine un microhabitat în care bacteriile se înmulțesc rapid, hrănindu-se cu particulele alimentare prinse în fibre. Cercetările arată că, într-un singur centimetru cub de burete obișnuit, pot trăi până la 54 de miliarde de celule bacteriene.
Nu e vorba doar de bacterii oarecare. În bureți se regăsesc agenți patogeni asociați cu îmbolnăviri, precum E. coli și Salmonella. Acești microbi pot reprezenta riscuri reale pentru sănătate, mai ales pentru copii, vârstnici sau persoane imunodeprimate. Dr
. Gerba a constatat că 15% dintre bureții analizați conțineau Salmonella, o cauză frecventă de toxiinfecții alimentare. Lista nu se oprește aici: Staphylococcus aureus, Klebsiella, Campylobacter și alte bacterii periculoase au fost identificate în bureți obișnuiți din gospodărie.
Problema depășește simpla lor prezență. Bureții nu doar adăpostesc microorganismele, ci le și răspândesc pe suprafețele din casă, favorizând contaminarea încrucișată a mâinilor și a alimentelor.
De fiecare dată când freci blatul cu buretele, nu cureți în sens strict: redistribui potențial miliarde de bacterii. Reflexul firesc este să încerci să-ți dezinfectezi mai riguros buretele. Doar că datele științifice sunt descurajante.
Metodele uzuale de „dezinfectare” nu reduc eficient încărcătura bacteriană și pot chiar selecta bacteriile cele mai rezistente. E un fel de selecție accelerată: tratamentul cu microunde sau în înălbitor elimină o parte dintre microbi, dar pe cei sensibili.
Cei care supraviețuiesc suportă mai bine condițiile dure și rămân cu mai mult spațiu și resurse ca să se înmulțească rapid.
Microbiologul Markus Egert a arătat că, inclusiv după „șocul” la microunde, în bureți a fost detectată Moraxella osloensis, o bacterie problematică pentru persoanele imunodeprimate. Rezultatul?
La câteva ore după o astfel de „dezinfectare”, un burete poate conține la fel de mulți – sau chiar mai mulți – microbi potențial patogeni decât înainte. Din acest motiv, recomandarea cercetătorilor este simplă și tranșantă: înlocuiește buretele, nu încerca să-l salvezi.
Studiile au arătat că bureții „dezinfectați” regulat nu aveau semnificativ mai puține bacterii decât cei nespălați, astfel că merită să investești într-un burete nou în fiecare săptămână. Există și alternative.
Periile de vase permit uscarea între utilizări, ceea ce îngreunează supraviețuirea Salmonellei și a altor bacterii. Fibrele rigide rețin mai puțină apă și se curăță mai ușor.
Când chiar ai nevoie de un burete, alege variante de unică folosință sau stabilește unul separat pentru fiecare tip de sarcină: unul pentru vase, altul pentru suprafețe.
Iar pentru ștergerea stropilor – mai ales dacă implică carne crudă sau lichide potențial contaminate – Dr. Gerba recomandă prosoape de hârtie de unică folosință, o soluție care reduce mult riscul de contaminare încrucișată.
