Dieta ketogenică, cunoscută pentru conținutul său bogat în grăsimi și aproape total lipsit de carbohidrați, continuă să stârnească dezbateri intense în comunitatea medicală.
Deseori adoptată pentru o pierdere rapidă în greutate, această abordare nutrițională ascunde mecanisme metabolice de o complexitate și putere nebănuite.
O echipă de cercetători americani a dezvăluit recent, într-un studiu publicat în prestigiosul jurnal Nature Communications, că această alimentație radicală ar putea, în esență, să inverseze efectele diabetului la șoareci.
Mai mult, atunci când este combinată cu activitatea fizică regulată, dieta „keto” pare să repare daunele musculare cauzate de excesul de zahăr, deschizând perspective fascinante pentru sănătatea umană.
Pentru a descifra misterele cetozei – starea în care organismul, privat de zahăr, începe să ardă propriile rezerve de grăsime pentru a supraviețui – oamenii de știință s-au concentrat pe un profil biologic particular: șoareci care sufereau de hiperglicemie cronică.
Aceste rozătoare, al căror metabolism era grav dereglat, au fost supuse unei versiuni extrem de stricte a dietei ketogenice timp de opt săptămâni. Rezultatele fiziologice nu au întârziat să apară. Într
-un interval de doar șapte zile, situația a luat o întorsătură spectaculoasă: nivelul zahărului din sângele animalelor a scăzut, atingând un echilibru perfect.
„După o săptămână de dietă, glicemia lor era perfect normală, de parcă nu ar fi avut deloc diabet”, a remarcat cu surprindere Sarah Lessard, fiziolog la Virginia Tech Carilion și coautoare a studiului.
Însă simpla normalizare a zahărului din sânge a reprezentat doar primul pas într-o transformare mult mai profundă a anatomiei lor. Cercetătorii știau deja, din studii anterioare de laborator, că o glicemie ridicată acționează ca o otravă pentru adaptarea la efort.
Concret, diabetul „blochează” mușchii, limitându-le capacitatea de a se transforma și împiedicând pacientul să câștige rezistență în ciuda antrenamentului. Prin restabilirea unui metabolism sănătos grație unei alimentații bogate în lipide, dieta ketogenică a deblocat această barieră fiziologică.
Atunci când șoarecii au fost supuși unui program de exerciții fizice la finalul dietei, corpul lor a reacționat cu o eficiență remarcabilă. S
-a înregistrat o creștere spectaculoasă a capacității aerobe, măsurată prin VO2 de vârf – indicatorul eficienței cu care oxigenul este absorbit și utilizat în timpul efortului. De asemenea, a avut loc o remodelare celulară masivă: fibrele musculare au devenit semnificativ mai oxidative.
Prin saturarea cu oxigen, acestea au dezvoltat o rezistență excepțională la oboseală. Studiul demonstrează, așadar, în mod irefutabil că starea metabolică indusă de cetoză joacă un rol activ.
Alimentația și exercițiul fizic nu lucrează în izolare; ele creează semnale combinate între vasele de sânge și mușchi pentru a optimiza „mașinăria” corporală. Totuși, biologia este plină de nuanțe.
Deși rozătoarele respirau, fără îndoială, mai bine și oboseau mult mai lent, performanțele lor atletice pure – cum ar fi viteza maximă pe roată – au stagnat.
Vinovatul era evident: absența totală a carbohidraților, care rămân combustibilul exploziv indispensabil pentru eforturile de intensitate ridicată. A fost suficient ca cercetătorii să reintroducă o doză de zaharuri în hrana animalelor pentru ca performanțele lor musculare să accelereze din nou.
Un alt aspect crucial subliniat de echipa științifică a fost că aceste beneficii au fost observate doar la șoarecii inițial bolnavi.
Animalele perfect sănătoase nu au obținut niciun avantaj de pe urma acestei diete hiperlipidice, ceea ce demonstrează că regimul ketogenic acționează aici ca un instrument terapeutic specific, nu ca o rețetă-miracol universală pentru stimularea performanțelor.
Aceste rezultate deschid o cale clinică foarte promițătoare pentru limitarea complicațiilor grave de sănătate la persoanele diabetice, pentru care menținerea unei bune capacități respiratorii și musculare este o chestiune de supraviețuire.
Dar transpunerea acestui model animal la om va necesita prudență. Versiunea dietei impuse șoarecilor de laborator a fost de o severitate extremă.
Știind că dieta „keto” este una dintre cele mai complexe și restrictive diete de menținut pe termen lung pentru o ființă umană, sunt deja programate studii clinice pentru a testa și alte alternative.
Potrivit cercetătorilor, o abordare mai flexibilă, cum ar fi celebra dietă mediteraneeană, ar putea fi suficientă pentru a reduce glicemia și a debloca beneficiile activității fizice, fără a supune organismul unei privări atât de radicale.
