Digitalizarea accelerată a societății chineze aduce în prim plan un fenomen cu implicații profunde, ce stârnește îngrijorarea autorităților de la Beijing: un număr tot mai mare de femei dezvoltă relații emoționale intense cu inteligențe artificiale.
Această tendință este percepută de guvern ca un risc serios pentru viitorul demografic al țării.
Povestea amoroasă dintre un bărbat și o inteligență artificială, explorată cu doar un deceniu în urmă în filmul „Her”, unde Theodore Twombly (interpretat de Joaquin Phoenix) se îndrăgostea de un sistem AI intuitiv și evolutiv, pare să fi anticipat cu precizie o realitate emergentă.
Astăzi, la mai puțin de cincisprezece ani distanță, numeroase persoane, în special femei din China, stabilesc legături similare cu roboți de chat avansați.
Un articol publicat în The New York Times, la 26 februarie 2026, descrie cum acești „companioni virtuali” au devenit o parte esențială a vieții cotidiene pentru multe chinezoaice.
Ele își împărtășesc temerile, povestesc evenimentele zilei și ajung chiar să-și imagineze o viață comună cu aceste entități digitale. Mai mult, unele dintre ele declară că nu mai iau în considerare o relație cu bărbați reali.
Amploarea fenomenului a determinat guvernul lui Xi Jinping să-și exprime rapid îngrijorarea. După abandonarea politicii copilului unic în 2016, statul a depus eforturi considerabile pentru a stimula populația – și în special tinerele femei – să se căsătorească și să aibă copii.
Însă, o parte dintre aceste femei par să-și fi pierdut interesul față de partenerii umani. Beijingul consideră că acest fenomen ar putea accelera declinul demografic al țării, într-un context în care situația este deja fragilă.
Populația Chinei este în scădere treptată, iar rata natalității se numără printre cele mai scăzute din lume. Ca răspuns, guvernul a început să avertizeze companiile de tehnologie împotriva oricăror inițiative care ar putea înlocui interacțiunile sociale umane cu cele virtuale.
Scopul este clar: să se evite ca tot mai mulți tineri să se îndepărteze de conceptul de cuplu, căsătorie și, în general, de familie.
Paradoxal, această creștere a numărului de femei îndrăgostite de inteligențe artificiale se produce într-un moment în care guvernul chinez însuși a promovat masiv dezvoltarea acestor tehnologii. Explicația profundă a fenomenului pare să rezide în contextul social complex.
O întreagă generație din China se confruntă cu șomajul, cu presiunea socială și cu mișcarea contestatară „lying flat”, care promovează prioritizarea timpului de odihnă în detrimentul celui de muncă.
În aceste condiții, mulți – în special femei – percep relațiile virtuale ca fiind mult mai simple și mai ușor de întreținut. Deși nu sunt reali, acești companioni digitali au avantajul de a nu judeca și de a nu dezamăgi.
Fenomenul se amplifică în China deoarece inteligențele artificiale par să umple un gol emoțional profund.
Ele oferă un spațiu mai senin și mai sigur pentru comunicare și pentru exprimarea propriilor emoții, într-o societate unde exprimarea liberă, blândețea, ascultarea și împărtășirea sentimentelor nu sunt întotdeauna încurajate.
Deși situația pare deja bine conturată, guvernul a instituit o nouă regulă: platformele sunt obligate să intervină imediat ce un utilizator dezvoltă o dependență emoțională considerată „nesănătoasă” față de o inteligență artificială.
Cu toate acestea, observatorii remarcă o anumită contradicție: autoritățile nu par să abordeze cu adevărat problemele sociologice fundamentale care împing unele femei spre astfel de relații virtuale.
