De obicei considerat un element indispensabil pentru siguranța publică și vitalitatea economică, iluminatul urban nocturn generează, în mod paradoxal, poluare luminoasă.
O cercetare recentă a scos la lumină o consecință neașteptată a acestei poluări: o alungire a sezonului polenurilor atmosferice și o intensificare a prezenței acestora.
Cu alte cuvinte, lumina artificială din orașe se conturează ca un factor de mediu suplimentar care contribuie la alergiile la polen. Deși tot mai multe voci pledează pentru o „sobrietate luminoasă”, iluminatul artificial nocturn în mediul urban pare să fie în continuă creștere la nivel mondial.
Acest fenomen generează o poluare luminoasă capabilă să afecteze sănătatea umană, inclusiv ciclul circadian.
Cu toate acestea, aceeași poluare are un impact considerabil și asupra ecosistemelor, având consecințe neprevăzute asupra sănătății oamenilor, după cum arată un studiu publicat în revista PNAS Nexus pe 20 ianuarie 2026.
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Statele Unite, iluminatul artificial nocturn perturbă ciclurile naturale de lumină și întuneric. Lumina influențează direct procesele fenologice specifice plantelor, în special înflorirea și eliberarea polenului.
Autorii studiului sunt categorici: expunerea prelungită la iluminatul urban duce la o debutare mai timpurie și o încheiere mai târzie a sezonului polenurilor atmosferice.
Astfel, lumina orașelor pe timpul nopții provoacă o prelungire a sezonului polenului și, implicit, o expunere mai îndelungată a oamenilor la alergeni. Studiul subliniază că impactul poluării luminoase artificiale este mai pronunțat spre sfârșitul sezonului decât la început.
Zonele expuse la poluare luminoasă au înregistrat un număr mai mare de zile și o expunere mai intensă la polenuri alergene, comparativ cu zonele puțin sau deloc expuse.
Aceste rezultate evidențiază potențialul poluării luminoase de a agrava bolile alergice și justifică integrarea sa în strategiile de sănătate publică și amenajare urbană.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat date pe o perioadă de peste un deceniu (2012-2023), colectate de la stații de măsurare din nord-estul Statelor Unite. Aceste informații au permis compararea zonelor afectate în diverse grade de iluminatul artificial nocturn.
În zonele cu o luminozitate intensă, 27% din zilele sezonului polenului au fost considerate „severe”, în contrast cu doar 17% în zonele mai puțin expuse. Astfel, pe lângă prelungirea sezonului, cercetătorii au observat și o creștere a intensității episoadelor pollinice.
Principalul factor al prelungirii sezonului polenului rămâne, desigur, creșterea temperaturilor, strâns legată de încălzirea globală.
Cu toate acestea, se pare că iluminatul urban adaugă un strat suplimentar de gravitate în ceea ce privește expunerea umană la polen și, implicit, la alergiile aferente.
Este important de menționat că sursele de lumină din orașe sunt multiple, incluzând panouri luminoase, clădiri iluminate, stâlpi de iluminat public și chiar vehicule. Mai mult, răspândirea tehnologiei LED a amplificat fenomenul, chiar dacă aceste lumini contribuie la economisirea energiei.
Din păcate, LED-urile au particularitatea de a genera lungimi de undă susceptibile de a afecta suplimentar fiziologia vegetală. Asemenea altor studii anterioare, aceste lucrări alimentează dezbaterea privind lumina urbană pe timpul nopții.
Limitarea poluării luminoase necesită adoptarea unei „sobrietăți luminoase”, posibilă prin strategii de atenuare. Acestea ar putea include, de exemplu, reorientarea luminii predominant către sol sau alegerea unor tipuri de lumină mai puțin perturbatoare pentru vegetație.
