În universul serialului de cult Breaking Bad, un profesor de chimie cu o viață ordinară se transformă într-un baron al drogurilor după un diagnostic devastator de cancer.
Scenariul, aparent desprins direct din imaginația hollywoodiană, capătă o rezonanță neașteptată în realitate, conform unui studiu amplu realizat în Danemarca și publicat în American Economic Journal: Applied Economics.
Această cercetare sugerează că povestea ficțională, deși mult exagerată, atinge o coardă a unei realități statistice surprinzătoare: primirea unui diagnostic de cancer crește cu 14% șansele de a comite o infracțiune în anii care urmează.
Studiul, condus de o echipă de economiști, a analizat datele a 368.317 pacienți diagnosticați cu cancer între 1980 și 2018. Prin corelarea registrelor medicale cu cele judiciare, cercetătorii au descoperit o dinamică temporală specifică.
În primul an de la aflarea bolii, nivelul criminalității în rândul acestor pacienți scade. Acest fenomen este intuitiv: epuizați de chimioterapie sau radioterapie, pacienții petrec o mare parte din timp în spital, luptându-se cu boala.
Însă, la aproximativ doi ani după diagnostic, se produce o schimbare semnificativă. Probabilitatea unei condamnări penale depășește nivelul obișnuit și continuă să crească pe o perioadă de până la cinci ani.
Este important de subliniat că pacienții nu se transformă în lideri ai lumii interlope, precum Walter White. În cele mai multe cazuri, condamnările sunt legate de furturi din magazine sau de posesia de substanțe stupefiante.
Această tendință ridică o întrebare fundamentală: de ce cetățeni, adesea fără niciun antecedent penal, ajung să încalce legea? Cercetătorii au eliminat rapid ipoteza facturilor medicale neplătite, având în vedere că sistemul de sănătate danez este universal și gratuit.
Cu toate acestea, factorul economic rămâne esențial. Cancerul are un impact devastator asupra carierelor: probabilitatea de a-și menține un loc de muncă scade considerabil, orele lucrate se reduc, iar veniturile se prăbușesc.
Studiul arată o corelație puternică între scăderea bruscă a veniturilor și creșterea implicării în activități infracționale. Dar aspectele financiare nu oferă o explicație completă.
Creșterea infracțiunilor violente, deși într-o măsură mai mică, sugerează un factor psihologic mai profund: percepția viitorului. Legătura cu criminalitatea este cu atât mai puternică cu cât șansele de supraviețuire la cinci ani sunt mai mici.
Atunci când orizontul personal devine incert, efectul descurajator al pedepsei cu închisoarea sau al judecății sociale pare să se diminueze, alimentând un sentiment de „nimic de pierdut”. Această cercetare aduce în prim-plan o vulnerabilitate în modul în care sunt susținuți pacienții oncologici.
Cancerul nu este doar un șoc biologic, ci și unul social și comportamental. Datele obținute au relevat că, în municipalitățile unde ajutoarele sociale au fost reduse, creșterea criminalității asociate diagnosticului de cancer a fost mult mai accentuată.
Aceasta subliniază faptul că nu doar corpul are nevoie de îngrijire, ci și ancorarea pacientului în structura socială.
Precarietatea financiară și sentimentul că timpul este limitat pot împinge indivizi altfel stabili către comportamente pe care le-ar fi considerat de neconceput cu doar câteva luni înainte.
Pentru autorități, acest tip nou de „deficit de sprijin” indică necesitatea ca lupta împotriva cancerului să se desfășoare și pe terenul stabilității economice și psihologice, pentru a preveni ca boala să se dubleze de o tragedie judiciară.
