Imaginați-vă să porniți de la un stil de viață aproape complet sedentar și, în doar 18 luni, să vă pregătiți pentru o cursă montană de 101 kilometri, cu un urcuș total de peste 6.000 de metri.
Aceasta este provocarea pe care o lansează o echipă de cercetători francezi: să măsoare, pas cu pas, ce se întâmplă cu corpul și mintea atunci când ești antrenat intensiv pentru a înfrunta un ultra-trail, pornind de la zero.
Punctul de întâlnire este Laboratorul Interuniversitar de Biologie a Motricității (LIBM) al Universității Jean Monnet din Saint-Étienne, unde proiectul „0 la 100” a prins contur sub coordonarea profesorului Guillaume Millet.
Patruzeci de voluntari – 20 de bărbați și 20 de femei, cu vârste între 25 și 50 de ani – au fost aleși cu grijă. Toți au un numitor comun: își petrec majoritatea zilei pe scaun, iar mișcarea aproape că nu există în rutina lor.
Pentru această echipă, obiectivul este dublu: pregătirea pentru proba montană CCC® (Courmayeur–Champex–Chamonix) din 3 septembrie 2027 și, în paralel, o evaluare științifică riguroasă a efectelor unei doze mari de exercițiu asupra sănătății fizice și mentale.
Cursa aleasă nu lasă loc pentru jumătăți de măsură. Vorbim despre 101 kilometri și aproximativ 6.050 de metri de diferență de nivel pozitiv, cu un timp limită de 26 de ore și 30 de minute. Ținta oficială a proiectului: cel puțin 80% dintre voluntari să ajungă la startul ediției din 2027.
În cuvintele echipei, ambiția merge chiar mai departe: „Vrem să demonstrăm în acest studiu unic în lume că nu avem de ales: pentru a fi cu adevărat sănătoși, trebuie să ne mișcăm. Îi vom însoți pe 40 de sedentari pentru a-i aduce la statutul de finișeri ai unui ultra-trail de 100 km.
Dacă acest efort pare extraordinar pentru cei mai mulți, se întâmplă doar din cauza sedentarismului extrem al societăților noastre.” De ce alergare? Pentru că este una dintre cele mai complete forme de activitate fizică. Dezvoltă rezistența, întărește calitatea musculară, susține forța și puterea.
Antrenează mușchiul inimii, scade tensiunea arterială, îmbunătățește circulația sângelui. Literatura de specialitate a mai legat alergarea de un risc redus de deces prematur, de efecte antistres, de creșterea încrederii în sine, de stimularea neuroplasticității și de un somn mai bun.
Iar cercetătorii amintesc un adevăr greu de ignorat: pentru aproximativ 95% din populație, mai multă activitate fizică înseamnă o sănătate mai bună. Planul pentru cei 40 de voluntari este structurat și atent supravegheat.
Fiecare primește antrenament personalizat cu un coach, însoțit de monitorizarea variabilelor fiziologice și biomecanice, atât în pregătire, cât și în timpul probei finale. Grupul se reunește periodic în „week-end-uri șoc”, întâlniri intense care susțin progresul colectiv și moralul.
La fiecare cinci luni, testele de laborator evaluează transformările produse de antrenament: cum se adaptează organismul la volum, cum răspunde psihicul la efort, ce limite cad și ce rezerve se deschid.
Selecția participanților a pornit de la o realitate familiară multora: munca la birou, lungi ore petrecute pe scaun, puține sau deloc momente de mișcare reală.
Este un mod de viață care, arată studiile, se asociază cu riscuri crescute pentru bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, obezitatea, tulburările musculo-scheletice, anumite forme de cancer și problemele de sănătate mintală – de la anxietate și depresie la declin cognitiv.
Sedentarismul este considerat un factor major de mortalitate prematură, responsabil pentru aproximativ 4 milioane de decese anual, potrivit unei analize publicate în 2021.
În următoarele 18 luni, acest grup de debutanți în ale mișcării își va reconstrui cotidianul pas cu pas, de la primele alergări lente până la ascensiuni lungi și coborâri tehnice. În fața lor se află o linie de start, o limită de timp și un drum care nu iartă lipsa de disciplină.
Iar ca reper apropiat, cele mai bune momente ale ediției 2025 a CCC® arată, cu luciditate, ce îi așteaptă peste un an și jumătate.
