Se apropie un moment pe care omenirea nu l-a mai trăit până acum. Șansele sunt de 86% ca, până în 2030, un an să devină mai fierbinte decât orice altul din istoria măsurătorilor, depășind recordul stabilit în 2024.
Anul trecut, 2025, s-a clasat deja pe locul trei, fiind devansat doar de 2023, care a ocupat poziția secundă. Iar pentru meteorologi, următorul salt ar putea veni în 2027 sau poate 2028. Totul pornește de la un mecanism natural: un nou episod El Niño prinde acum contur în Pacific.
Acest fenomen, care apare o dată la 2 până la 7 ani și durează între 9 și 12 luni, înseamnă o creștere bruscă a temperaturii apei la suprafață, în apropierea Ecuatorului. De vină pentru recordurile din 2023 și 2024 a fost tocmai ultimul astfel de episod.
Acum, ciclul se repetă, iar consecințele se anunță la fel de serioase.
Depășim pragul critic de 1,5°C în următorii ani?
Organizația Meteorologică Mondială, prin noul raport publicat pe 28 mai 2026, realizat de Serviciul Meteorologic al Regatului Unit, trage un semnal de alarmă mai amplu. Nu e vorba doar de un an extrem.
Probabilitatea ca temperatura medie globală să depășească temporar cu 1,5°C nivelul preindustrial – cel din perioada 1850-1900 – timp de cel puțin un an între 2026 și 2030 ajunge la 91%. Un prag deja atins simbolic în 2024, când termometrele au arătat exact această depășire.
Mai mult, în aceeași fereastră de cinci ani, există 75% șanse ca media termică a întregii perioade să fie cu 1,5°C mai ridicată decât în era preindustrială. Totuși, riscul de a sări direct la 2°C peste același reper rămâne redus: doar 1% pentru orice an dintre 2026 și 2030.
Specialiștii subliniază un aspect esențial: aceste depășiri temporare nu înseamnă încă eșecul Acordului de la Paris din 2015, care își propune să țină încălzirea sub 2°C. Dar ele devin din ce în ce mai dese, pe măsură ce planeta se apropie periculos de această frontieră.
Arctica se încălzește de patru ori mai rapid
Există însă o regiune unde ritmul schimbării este de patru ori mai rapid decât oriunde altundeva. În Arctica, iernile lungi dintre noiembrie și martie vor fi, în următorii cinci ani, cu 2,8°C mai calde decât media perioadei 1991-2020. O încălzire care va continua neabătut, potrivit prognozelor.
Iar efectul se vede deja în concentrația de gheață: între martie 2026 și martie 2035, mai multe mări arctice – Barents, Bering, Okhotsk – își vor pierde din suprafața înghețată.
Pământul absoarbe mai multă energie solară decât poate returna în spațiu, iar acest dezechilibru energetic a atins cel mai înalt nivel din ultimii 65 de ani de observații. Tendința, avertizează specialiștii, nu dă semne că s-ar opri.
