Un experiment pe gemeni identici dezvăluie efectele opuse ale dietelor vegană și carnivoră

Curiozitate.ro

Un experiment pe gemeni identici dezvăluie efectele opuse ale dietelor vegană și carnivoră

Cunoscuți pentru expedițiile lor extreme, gemenii britanici Hugo și Ross Turner s-au avântat recent într-o provocare de un cu totul alt gen: o observație atentă a efectelor pe care două regimuri alimentare radical diferite le au asupra corpului uman.

Timp de doisprezece săptămâni, Hugo a adoptat o dietă strict vegană, în timp ce Ross a urmat un regim alimentar bogat în carne și produse lactate. Rezultatele acestei experiențe au adus la lumină diferențe notabile, ilustrând impactul profund al nutriției asupra fiziologiei și stării de bine.

Născuți în 1988, frații Turner și-au câștigat reputația de aventurieri neînfricați.

Începând cu anul 2016, aceștia au înșiruit expediții pe uscat, pe mare și în aer, de la drumeții montane la altitudini de peste 6000 de metri, până la traversarea Antarcticii pe schiuri și diverse provocări de supraviețuire menite să testeze limitele umane.

De data aceasta, însă, experimentul lor a fost îndreptat spre interior, asupra propriilor corpuri, așa cum a dezvăluit publicația Business Insider în mai 2025. Concret, gemenii au adoptat simultan, timp de trei luni, două diete fundamental opuse.

Hugo s-a dedicat unui regim alimentar strict vegetarian, eliminând orice produs de origine animală, în timp ce Ross a consumat preponderent carne și lactate.

Un aspect crucial al studiului a fost menținerea unui aport caloric și a unui program de exerciții fizice sensibil similare pentru ambii, asigurând astfel că orice diferențe observate puteau fi atribuite modificărilor dietetice.

Supravegheat de o echipă de la King’s College din Londra, Regatul Unit, studiul a generat descoperiri surprinzătoare. Încă din primele săptămâni, efectele regimurilor au devenit evidente.

Hugo, adeptul dietei vegane, a raportat o stabilitate energetică îmbunătățită, o rezistență sporită în timpul antrenamentelor și o diminuare a poftelor alimentare necontrolate.

În contrast, Ross, cu dieta sa bogată în produse animale, s-a confruntat cu fluctuații energetice semnificative, parte din rutina sa zilnică. Din punct de vedere fiziologic, analizele au arătat că Hugo a pierdut masă grasă, iar nivelul său de colesterol a scăzut.

Ross, în schimb, a înregistrat o creștere atât a masei musculare, cât și a celei grase, fără modificări semnificative ale nivelului de colesterol.

Cercetătorii implicați în studiu și-au concentrat atenția și asupra microbiotei intestinale, comunitatea complexă de bacterii care locuiește în tractul digestiv și joacă un rol vital în sănătate.

Experiența a demonstrat că un regim vegan are capacitatea de a modifica în mod considerabil diversitatea bacteriană, uneori în detrimentul unei anumite stabilități a acesteia.

Pe de altă parte, dieta bogată în alimente de origine animală a contribuit la menținerea unei constanțe în flora intestinală. Concluzia oamenilor de știință a fost clară: un echilibru intestinal optim depinde, în mod esențial, de o alimentație variată.

După încheierea celor douăsprezece săptămâni de dietă restrictivă, frații Turner și-au continuat evaluarea pe o perioadă de șase luni, integrând în alimentația lor suplimente nutritive de origine vegetală și animală.

Hugo a optat pentru suplimente pe bază de alge și uleiuri vegetale, în timp ce Ross a ales suplimente pe bază de pește. Rezultatele au arătat că Hugo a înregistrat niveluri de vitamina D3 și Omega-3 superioare celor ale fratelui său.

Pentru coordonatorii studiului, concluziile subliniază necesitatea nuanțării dezbaterii dintre dietele vegetariene (sau vegane) și cele bazate pe carne.

Deși veganismul poate aduce îmbunătățiri la nivel energetic și al compoziției lipidice, există și posibilitatea unei reduceri a diversității florei intestinale. Pe de altă parte, regimul alimentar cu carne asigură o stabilitate bacteriană mai bună, dar poate conduce la o creștere a masei grase.

Experimentul a relevat că efectele unei diete anume variază în funcție de individ și, mai presus de toate, că nu există un regim alimentar „perfect”.

Astfel, cea mai înțeleaptă abordare pare a fi adaptarea alimentației la nevoile personale, îmbinând beneficiile optime ale surselor vegetale și animale.