Un studiu recent aduce noi dovezi științifice care pot confirma legătura dintre stres și apariția firelor de păr cărunte, cercetătorii reușind să identifice proteinele care par să joace un rol central în acest proces.
O poveste celebră menționează cum părul reginei Marie-Antoinette a albit complet peste noapte, înainte de execuția sa din 1793. Deși acest sindrom de „încărunțire bruscă” nu este documentat științific, tot mai multe dovezi indică faptul că stresul poate accelera albirea părului.
Melanina, pigmentul care oferă culoare părului, este produsă de melanocite, care devin mai puține pe măsură ce îmbătrânim.
Studiile indică faptul că în momentele de stres intens, norepinefrina, un neurotransmițător al sistemului nervos, poate afecta melanocitele, ceea ce grăbește pierderea pigmentului.
Într-un alt studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Columbia, s-a investigat efectul stresului psihologic asupra albirea părului la oameni. Voluntarii au ținut jurnale de stres și au oferit mostre de păr, care au fost analizate cu mare precizie.
Rezultatele au arătat asocieri clare între evenimentele stresante și albirea părului. Mai surprinzător, cercetătorii au observat că procesul de albire poate fi inversat.
Un exemplu remarcabil este al unei persoane care a văzut cum cinci fire de păr și-au revenit la culoarea inițială în timpul unei vacanțe relaxante. Acest fenomen, chestionat pe un nivel cantitativ, nu a fost documentat până acum.
Examinând nivelurile de proteine de-a lungul firelor de păr, cercetătorii au legat schimbările observate de efectele stresului asupra mitocondriilor.
Deși reducerea stresului poate inversa într-o oarecare măsură albirea, nu este suficient pentru a reface complet culoarea originală a părului, timpul jucând un rol mult mai dominant în acest proces.
Modelările matematice sugerează că părul atinge un prag înainte de a deveni gri, iar la o vârstă mijlocie, stresul poate împinge părul peste acest prag, determinând albirea.
Reducerea stresului poate retrage părul sub acest prag pentru o perioadă, deschizând noi perspective în cercetarea asupra îmbătrânirii și gestionării stresului.
Aceste descoperiri sugerează o conexiune mai strânsă decât am crezut între corp și minte, deschizând drumul pentru viitoare tratamente care ar putea încetini sau chiar inversa anumite efecte ale îmbătrânirii.
Dacă stresul poate influența albirea părului, cum ar afecta alte procese biologice legate de vârstă? Întrebarea rămâne fără răspuns, dar are potențialul de a schimba înțelegerea noastră despre îmbătrânire și modul în care îi putem ține piept.
