Adâncurile oceanelor, locuri adesea văzute ca un tărâm misterios, ascund un secret vital pentru fiecare respirație pe care o luăm.
Acolo, în zona luminată de soare, cunoscută sub numele de zona euforică, trăiesc bacterii minuscule din genul Prochlorococcus, care contribuie în mod esențial la menținerea vieții pe Pământ.
Aceste organisme microscopice, deși adesea trecute cu vederea, sunt responsabile pentru producerea a aproximativ o cincime din oxigenul pe care îl respirăm.
Însă, scenariile de încălzire globală ar putea amenința existența lor, declanșând o potențială catastrofă cu implicații profunde pentru planeta noastră. Bacteriile Prochlorococcus, cele mai mici și cele mai răspândite cianobacterii de pe Terra, au o importanță crucială.
Specia Prochlorococcus marinus, de exemplu, deși este o componentă a picoplanctonului – un plancton cu dimensiuni cuprinse între 0,2 și 2 micrometri – a fost mult timp ignorată tocmai din cauza staturii sale infime.
Cu toate acestea, arealul lor de răspândire se întinde în toată zona euforică a oceanelor, între 40° latitudine nordică și 40° latitudine sudică, acolo unde lumina solară este suficientă pentru a susține procesul de fotosinteză.
În anumite puncte, densitatea acestor bacterii poate atinge cifre impresionante, de până la 100.000 de celule pe mililitru. Pe măsură ce încălzirea climatică a devenit o realitate tot mai stringentă, unii oameni de știință au anticipat că arealul de răspândire al P. marinus s-ar putea extinde.
Contrar acestor ipoteze, un studiu amplu, coordonat de școala de oceanografie a Universității de Stat din Washington, Seattle, a adus la lumină descoperiri surprinzătoare.
Rezultatele acestei cercetări, publicate în prestigioasa revistă Nature Microbiology la data de 8 septembrie 2025, sugerează o direcție complet diferită.
Cercetătorii au colectat date în mod continuu între anii 2010 și 2023, utilizând instrumente avansate montate pe nave care traversau oceanele Pacific tropical și subtropical.
Analiza acestor date a relevat o legătură strânsă între viteza de diviziune și creștere a P. marinus și temperatura apei oceanului.
Deși această corelație în sine nu a fost o noutate, un aspect a stârnit îngrijorarea oamenilor de știință: concentrația bacteriilor a început să scadă semnificativ atunci când temperatura apei depășea pragul de 28°C.
Această observație contrazice vehement predicțiile anterioare, care sugerau o creștere exponențială a bacteriilor la temperaturi mai ridicate. Plecând de la aceste descoperiri, oamenii de știință au integrat datele în noi modele de simulare, raportându-le la diverse scenarii de încălzire climatică.
Conform estimărilor, în scenariul RCP 4.5, care prevede o creștere a temperaturii globale între +1°C și +4.5°C până în anul 2100, productivitatea P. marinus ar putea scădea cu 17% față de nivelurile actuale.
Situația devine și mai serioasă în scenariul RCP 8.5, unde o creștere a temperaturii între +2.6°C și +4.8°C ar putea duce la o reducere drastică, de 51%, a productivității acestor bacterii esențiale.
În ciuda acestor concluzii îngrijorătoare, echipa de cercetători a subliniat un detaliu important: metodologia de eșantionare utilizată pe teren ar putea masca existența unor tulpini rare de P. marinus, potențial mai tolerante la căldură.
Această ipoteză provine din faptul că navele care au colectat mostrele nu au explorat cele mai fierbinți regiuni tropicale, locuri unde astfel de bacterii mai rezistente ar putea să se dezvolte.
Prin urmare, viitoare cercetări sunt esențiale pentru a elucida pe deplin dacă astfel de organisme adaptate la condiții extreme există și ce rol ar putea juca în contextul unui ocean în continuă schimbare.
