Deja de câțiva ani, se discută intens despre scăderea populației în România și de faptul că nu va mai exista cine să-ți plătească pensia. În 2021, însă, lovitura pe marginea acestui subiect a fost chiar mai cruntă.
Anul trecut, în țara noastră, s-au născut cei mai puțini copii de când au început să fie înregistrate aceste statistici. Chiar și înainte de 1900, când țara noastră era limitată la Țara Românească și Moldova, erau aduși pe lume mai mulți bebeluși. Dacă era vreo surpriză pentru cineva, scăderea abruptă are legătură cu lipsa politicilor inteligente și coerente din partea autorităților pentru încurajarea natalității, dar, mai ales, pentru păstrarea oamenilor în țară. Finalitatea inevitabilă este un blocaj economic grav care, printre altele, se va reflecta în imposibilitatea plătirii pensiilor.
Cât de mică devine România, pe zi ce trece
În 2020, ne confruntam deja în România cu un record negativ. La acea vreme, era vorba de aproximativ 200.000 de copii. Recordul cu pricina a fost doborât în 2021, când s-au născut doar 180.000 de bebeluși, cu 20.000 de mii mai puțini, conform datelor oficiale de la Institutul Național de Statistică.
„Generaţia din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generaţii au descendenţa finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat academicianul Vasile Gheţău.
Dacă îți ține de cald această explicație, fenomenul de îmbătrânire a populației nu se manifestă doar la noi, potrivit Eurostat. În ultimii 60 de ani, acesta este un trend ușor observabil în toate țările europene. Grav este că situația din România se schimbă deosebit de abrupt, de la un an la altul. O scădere de 10% a natalității din 2020 în 2021 este cel puțin șocantă.
Pe de o parte, pandemia s-ar putea să fi jucat un rol în această situație, dar având în vedere că trendul este unul mai vechi, influența este mai mică decât am fi tentați să credem. „După Al Doilea Război Mondial, a fost un boom demografic – mai totdeauna după războaie apare o asemenea creştere de natalitate –, apoi, prin anii 1960, s-a observat o tendinţă de scădere foarte pronunţată şi cei care guvernau atunci au făcut o încercare administrativă de blocare a scăderii.
Aşa a apărut, în 1967, decretul prin care erau interzise avorturile şi care a dus la 556.000 de naşteri în acel an – un record absolut în istoria României. După câţiva ani s-a intrat într-un trend scăzător al natalităţii şi a venit momentul 1989. Decretul respectiv nu a mai funcţionat şi natalitatea a fost lăsată la libera alegere a familiei”, a concluzionat Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică.
Situația este cu atât mai gravă cu cât problema nu ține doar de măsurile guvernului din ultimele luni sau ultimii ani, ci de mentalitatea mamelor care s-a schimbat semnificativ. „Aşa s-a ajuns ca, în 2021, să avem această valoare sub 180.000 de nou-născuţi, un record negativ absolut. Din nefericire, în materie de natalitate, rezolvarea ei pe căi administrative este practic imposibilă. Naşterea unui copil nu o ia o femeie singură, ci împreună cu partenerul. Ori, românii au ajuns să amâne mereu şi data căsătoriei, şi mai ales data aducerii pe lume a primului copil”, punctează sociologul citat pentru Adevărul.
Vizavi de ”România, pe cale de dispariție”, deși ți se pare un titlu dramatic, ai în vedere un singur lucru. Am ajuns în stadiu în care doar dacă toate mamele ar face trei copii am reuși să compensăm mortalitatea cu natalitate, fapt confirmat oficial, iar acest detaliu este nu doar improbabil, ci imposibil.
„Ori, la această vârstă, şi din punct de vedere biologic devine foarte complicat. Pentru a asigura un spor natural pozitiv, femeile aflate în perioada fertilă ar trebui să aducă pe lume fiecare câte trei copii. În termeni de demografie, aceasta înseamnă asigurarea unui indice de fertilitate peste 2. Indicele de fertilitate este, acum, la noi, de 1,7, mult sub rata de înlocuire”, mai spune Vladimir Alexandrescu.