Furtunile care se apropie de coasta Americii ar putea rămâne nevăzute. Nu din cauza unui eșec tehnologic, ci pentru că ochii care ar trebui să le urmărească sunt forțați să închidă pleoapele.
În 2026, valul de tăieri bugetare ordonat de administrația Trump lovește exact în sistemele care ar trebui să alarmeze populația în fața dezastrelor climatice.
Legea numită „One Big Beautiful Bill Act”, semnată de președinte la mijlocul anului 2025, a impus o reducere masivă a cheltuielilor federale. Fără apărare, toate departamentele și agențiile au fost nevoite să suporte o scădere totală de 163 de miliarde de dolari, adică aproximativ 22%.
Lista lovită este lungă: Departamentul de Stat, Agenția pentru Protecția Mediului, Locuințe și Dezvoltare Urbană, Sănătate și Servicii Umane, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Alături de ele, serviciile de informații CIA și NSA, dar și centrele de cercetare și universitățile.
Și, poate cel mai periculos dintre toate, Agenția Națională de Observare Oceanică și Atmosferică.
Cum a fost neutralizată monitorizarea meteorologică?
NOAA a fost una dintre țintele principale. Bugetul agenției a fost redus cu 25 până la 40%. Consecințele au fost imediate și crude:
Oficiul de Cercetare Oceanică și Atmosferică a fost desființat, contractele și subvențiile au fost înghețate, iar lansările de sateliți științifici, baloanele meteorologice și geamandurile oceanice au fost reduse drastic. A scăzut și numărul oamenilor care le operau.
Fostul director de cercetare NOAA, Craig McLean, avertiza într-un interviu acordat cotidianului The Guardian pe 18 mai 2026: fără fonduri, cercetarea climatică încetinește, iar prognozele meteo suferă direct. Ironia situației este greu de ignorat.
Tocmai când intensitatea și frecvența uraganelor și a altor fenomene extreme cresc vertiginos, umanitatea are nevoie mai mult ca oricând de sisteme globale de observație.
În decembrie 2025, NOAA reușise să lanseze prima sa suită operațională de modele de prognoză bazate pe inteligență artificială, în cadrul Proiectului EAGLE. Noile modele promiteau rezultate mai rapide și un consum mai mic de resurse de calcul.
Pentru administrația Trump, tocmai această eficiență justifică reducerile drastice ale bugetelor tradiționale de IT și cercetare.
Poate inteligența artificială să înlocuiască datele reale?
Există o problemă fundamentală, pe care cercetătorii o subliniază fără încetare. Inteligența artificială nu generează date. Orice „AI meteo” are nevoie, în mod absolut, de un flux continuu de informații reale și precise – date culese de sateliți, baloane, geamanduri și stații terestre.
Meteorologul Chris Gloninger a avertizat explicit: creșterea dependenței de modelele AI, în timp ce sursele de date se usucă, poate duce la coruperea prognozelor guvernamentale. Iar atunci când un uragan se apropie de coastă, o prognoză greșită nu este doar o eroare statistică.
Este o sentință pentru sute de mii de oameni care nu vor mai fi evacuați la timp.
