O mie de bucătării din Europa ascund un ucigas invizibil. Cercetătorii de la PSE Healthy Energy, un grup californian, au testat zeci de instalații casnice din Italia, Regatul Unit și Țările de Jos.
Rezultatul, publicat în revista Environmental Research Letters, arată că aproape 40% din dispozitive pierd gaz continuu, chiar și atunci când arzătoarele sunt stinse. Benzenul, un compus natural din țiței, este asociat oficial cu leucemia.
Organizația Mondială a Sănătății afirmă că nu există un nivel de expunere considerat sigur. Orice cantitate inhalată crește riscul de cancer.
Niveluri de benzen de până la 66 de ori mai mari
În casele italiene, concentrația de benzen din gazul nearse este de 8,6 ori mai mare decât în probele din Statele Unite sau Canada. Diferența crește și mai mult în Regatul Unit, unde nivelurile sunt de 37 de ori mai mari.
Culmea se atinge în Țările de Jos: acolo, concentrația este de 66 de ori mai mare decât cea nord-americană. Atunci când scurgeri semnificative se combină cu acest gaz supraîncărcat, aerul din bucătărie devine mai periculos decât cel dintr-un apartament locuit cu un fumător înrăit.
De ce scurgerile toxice nu miros a gaz?
Cum a rămas un asemenea pericol atât de mult timp neobservat? Răspunsul ține de chimia industrială. Gazul natural este inodor în mod natural. Pentru a preveni explozii, furnizorii îi adaugă compuși de sulf care imită mirosul de ouă stricate. Acesta este sistemul de alarmă de bază din fiecare casă.
Studiul arată însă o fisură gravă: în țări precum Țările de Jos sau Marea Britanie, cantitatea de sulf injectată în rețea este atât de mică, încât nu declanșează simțul olfactiv uman. Scurgerile masive, care satură aerul cu benzen, trec neobservate pentru că „nu miroase a gaz”.
Specialiștii atrag atenția că aceste emisii din locuințe se adaugă poluării exterioare, de la trafic, de exemplu. Însă bucătăria rămâne un spațiu închis, unde controlul este complet în mâinile noastre.
Concluzia oamenilor de știință este tranșantă: pentru a îmbunătăți calitatea aerului din case, singura soluție reală este renunțarea la combustibilii fosili în interior. Înlocuirea plitelor pe gaz cu sisteme electrice sau cu inducție nu mai ține doar de reducerea amprentei de carbon.
Este, pur și simplu, singura cale de a elimina definitiv aceste scurgeri toxice și reziduurile de combustie chiar din inima spațiilor în care trăim.
